Nicolai Costenco

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nicolai Costenco
Md478.jpg
Imaginea lui Nicolai Costenco pe o marcă poștală din Republica Moldova
Naștere 21 decembrie 1913(1913-12-21)
Chișinău, Imperiul Rus
Deces 29 iulie 1993 (79 ani)
Chișinău, Republica Moldova
Profesie
Părinți Maria lui Gheorghe Leahu, Șiodor Costenco
Căsătorit(ă) cu Maria Costenco
Copii Nicolae, Marina-Mimi, Tatiana, Constantin, Tudor, Ilyana

Nicolai Costenco (n. 21 decembrie 1913, Chișinău - d. 29 iulie 1993, Chișinău) a fost un scriitor și poet român basarabean. A fost exilat și deportat în Siberia în 1941.

Biografie [modificare]

A studiat la Liceul B.P.Hașdeu din Chișinău și la Universitatea din Iași. Debutează la 1932, prima carte datând din 1937. Până în 1940 colaborează la revista Viața Basarabiei. În volumele Poezii (1937), Ore (1939), Elegii păgâne (1940), Cleopatra (1940) are versuri ce oscilează între dorința de mai bine și tristețea dezolantă cauzată de minciuna vieții. Din 1940 până în 1955 a fost deportat în Siberia. I se recunosc meritele de „animator al vieții literare în Basarabia anilor '40” abia în 1988, când i se acordă titlul de Scriitor al poporului, iar în 1990 i se decerneaza Premiul de Stat.

Creează o poezie vulcanică, ce găsește pentru lava interioară a trăirii erupții exterioare de pajuri de foc și nori de cenușă, pe care o îngemănează în culegerile Poezii alese (1957), Poezii noi (1960), Poezii și poeme (1976), Scrieri (2 volume, 1979) și romanul Severograd (2 volume, 1963, 1970).

Bibliografie [modificare]

  • Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1996.
  • Sursă: Chișinău-enciclopedie 1997

Legături externe [modificare]