Alexandru Nicolae Mischie

Alexandru Nicolae Mischie (n. 2 martie 1945) a fost deputat român în legislaturile 1990-1992 (FSN) și 1992-1996 (PDSR). Deși a devenit senator în legislatura 2000-2004 (PDSR), ales în județul Gorj, a renunțat la mandat în favoarea postului de Președinte al Consiliului Județean Gorj. [1]. În perioadele 1996-2000 și 2000-2004 Nicolae Mischie a ocupat funcția de Președinte al Consiliului Județean Gorj și președinte al filialei Gorj a PSD.

Educație și formare

Alexandru Nicolae Mischie, născut pe 2 martie 1945 în satul Godinești,județul Gorj, România a fost al 15-lea copil al lui Alexandru Mischie (născut în satul Godinești) și al Mariei Mischie (născută în satul Godinești). Ca mezin al familiei, a moștenit casa părintească, unde în ultimii 4 ani a găzduit voluntari internaționali ai European Voluntary Service, veniți pentru a preda limbi străine la Școala din Godinești..

Alexandru Nicolae Mischie a urmat cursurile Școlii pedagogice de învățători din București, în perioada 1959-1965. În perioada 1966-1970 a absolvit cursurile Facultății de Istorie - Geografie din cadrul Institutului Pedagogic Craiova. În anul 1975 a absolvit cursurile Facultății de Istorie a Universității București . În anul 1968 a susținut și promovat examenul pentru definitivare în învățământ. În anul 1974 a susținut examenul pentru obtinerea gradului didactic II. În perioada 1978-1980 a promovat cu nota 10 examenul pentru obținerea gradului didactic I, în specialitatea Istorie. In anul 1996, în urma susținerii tezei de doctorat în cadrul Univesității București, Nicolae Mischie a devenit profesor doctor în istorie. 

Cariera profesională

Nicolae Mischie și-a început cariera profesională ca învățător și apoi ca profesor la Godinești în perioada 1964-1977. În anul 1997 a ocupat prin concurs catedra de istorie la Liceul Pedagogic din Târgu-Jiu, unde a devenit director adjunct, concomitent ocupând funcția de Președinte al Comitetului Municipal de Cultură din Târgu-Jiu.​ In perioada 1992-1996, Nicolae Mischie a fost lector în cadrul Universității "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu. In perioada 1997-2000, Nicolae Mischie a fost conferențiar în cadrul Universității "Constantin Brâncuși" Târgu-Jiu. Incepând cu anul 2000, Nicolae Mischie a fost profesor universitar în cadrul Universității "Constantin Brâncuși" Târgu Jiu. ​

Cariera politică

După revoluția din 1989 a fost ales deputat în Parlamentul României funcționând concomitent ca lector, conferențiar și apoi profesor universitar în cadrul Universității Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu, instituție de învățământ a cărei înființare s-a făcut în timpul mandatului său.

Din anul 1996 a fost ales Președinte al Consiliului Județean Gorj, funcție pe care a deținut-o până în anul 2004. La alegerile din anul 2000 a fost ales senator în Senatul României, funcție la care a renunțat optând pentru cea de Președinte al Consiliului Județean Gorj. Ca urmare a implicării în diverse activități economice, politice, sociale, culturale, sport, învățământ și sănătate i s-au acordat aproximativ 150 de diplome de merit și de excelență, precum și titluri de cetățean de onoare al mai multor localități.

Realizări Politice

Indici de performanță înregistrați de județul Gorj

În perioada mandatului de Președinte al Consiliului Județean Gorj al lui Nicolae Mischie, conform statisticilor, județul Gorj a evoluat de pe ultimele locuri din țară în primele cinci, ocupând la câțiva dintre indicii de performanță primul loc: 

• La capitolul "Atragerea de fonduri externe pentru domeniul drumurilor și podurilor județene", în anul 2004, județul Gorj ocupa poziția nr. 1 în clasament, la finalul mandatului lui Nicolae Mischie, alături de județele: Bihor, Buzău, Caraș-Severin, Iași și Prahova, situate pe aceiași poziție, lăsând în urma sa 35 de județe, din cele 41 de județe ale României, fiind primul județ din Oltenia și Muntenia la un loc, urmat de Prahova, depășind județe mari, cu reprezentanți numeroși, în administrația centrală, respectiv Guvern și Parlament, precum județele: Bacău, Dâmbovița, Sibiu, Argeș, Dolj, Arad, Galați, Suceava, Vaslui, Hunedoara, Timișoara, Brașov, Vrancea, Constanța, Botoșani, Ialomița și Satu Mare.
• La capitolul "Atragerea de fonduri externe pentru domeniul protecției copilului, în anul 2004", județul Gorj ocupa poziția 1 în clasamentul național, la finalul mandatului lui Nicolae Mischie, împreună însă cu mai multe județe (28), depășind substanțial județe precum: Dolj, Ilfov, Constanța, Arad, Teleorman, Alba Iulia, Caraș-Severin, Harghita și Neamț, situate pe poziția 30 sau 41, cum este cazul județului Ilfov.
• Pentru indicatorul de performanță "Atragerea de fonduri externe, de către Consiliul Județean, pentru domeniul drumurilor și podurilor județene", pentru anul 2003 - Județul Gorj, se situa pe poziția 1 in clasamentul national, la finalul mandatului lui Nicolae Mischie, împreună cu județele Caraș-Severin, Covasna și Iași, depășind județe ca: Bacău, Dâmbovița, Ilfov, Sibiu, Timiș, Vrancea sau Vâlcea, situate pe poziția 5 sau județe ca: Alba, Arad, Argeș, Constanța, Hunedoara, Olt, Prahova, Suceava, situate pe ultimul loc, 41.
• La indicatorul de performanță intitulat: „Ponderea drumurilor județene modernizate în totalul rețelei de drumuri județene pentru anul 2003, județul Gorj ocupă poziția 3 în clasament la finalul mandatului lui Nicolae Mischie, după județele Olt și Satu-Mare, situate pe poziția 1 și 2, înregistrând o valoare procentuală de 35,76%, față de celelalte 38 de județe, lăsate la distanțe mari, precum județul Cluj, cu o valoare procentuală de 17,14% (locul 13), Sibiu (locul 21), cu o valoare procentuală de 12,51%, Dolj (locul 25), cu 10,55%, Galați (locul 31), Constanța (locul 35), Alba, Mureș și Tulcea, respectiv locurile 38, 39 și 40, cu valori procentuale între 2,36% și 2,59% sau Buzău, pe locul 41, cu 0,00% valori procentuale.
• La indicatorul„Ponderea drumurilor județene de pământ în totalul rețelei de drumuri județene" pentru anul 2003, Gorjul se situa pe poziția 6 la finalul mandatului lui Nicolae Mischie, fiind depășit de județele Bihor, Brăila, Covasna, Caraș-Severin și Neamț, cu o valoare procentuală de 1,50%, lăsând în urmă 35 de județe, precum Argeș, Alba, Mehedinți (20, 21, 22), cu valori procentuale de la 5-5,44% sau județe precum Hunedoara, Harghita, Vaslui, Călărași și Iași, situate pe pozițiile 37, 38, 39, 40 și 41 cu valori procentuale cuprinse între 15,42% și 22,90%.
• La indicatorul denumit: „Costul mediu al lucrărilor de întreținere pentru drumurile de munte", pentru anul 2003, Județul Gorj ocupa poziția 6 in clasamentul national, la finalul mandatului lui Nicolae Mischie, fiind depășit de județele Bacău, Neamț, Arad, Vâlcea și Cluj, care au înregistrat un cost mediu sub cel de 6,46 mii RON/km.
• La indicatorul "Costul mediu al lucrărilor de modernizare pentru drumurile de deal", pentru anul 2003, Gorjul se situa pe poziția 9 in clasamentul național, la finalul mandatului lui Nicolae Mischie, din cele 41 de județe ale României, fiind depășit de județele Caraș-Severin, Dâmbovița, Vâlcea, Mureș, Prahova, Neamț și Iași, care au reușit să realizeze un cost mediu de realizare a lucrărilor de modernizare sub 403,976 mii RON/km (costul atins de Gorj), dar depășind celelalte 33 de județe, care au înregistrat costuri medii de modernizare a lucrărilor deosebit de mari, spre exemplu județele: Alba și Suceava = 500 mii RON/km, Arad = 542,8 mii RON/km, Bacău = 640 mii RON/km, Vaslui = 800 mii RON/km sau Bistrița Năsăud = 900,99 mii RON/km.

Inființarea Universității "Constantin Brâncuși"

• În anul 1992, prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 288/ 15 iunie 1992 , la inițiativa profesorului universitar dr. Nicolae Mischie - deputat și secretar al Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, a luat ființă Universitatea „Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu. Universitatea "Constantin Brancusi" a fost primul și unicul centru universitar din județul Gorj unde în prezent învață peste 7.000 de studenți și unde își desfășoară activitatea de cercetare științifică un corp academic de peste 170 de cercetători și doctori în științe. Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu este o instituție de învățământ superior de interes public, de stat, acreditată, și funcționează pe baza principiilor autonomiei universitare și libertății academice, în coordonarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

In perioada 2 iunie 2003 - 8 iunie 2003 Nicolae Mischie a fost Președinte de Onoare al Congresului Internațional ARA, ediția a 28-a, desfășurată în cadrul Universității "Constantin Brâncuși" la Târgu-Jiu.

In publicația Curierul Primariei nr. 6 (37)/ 2003, pe data de 6 iunie 2003 Nicolae Mischie, in calitate de Președinte al Consiliului Județean Gorj a declarat: „În acest an, zilele orasului se suprapun într-un mod fericit pentru noi toți cu manifestãrile din cadrul celui de-al 28-lea Congres al Academiei Americano-Române de Stiinte si Arte, vizita oficialã a Patriarhilor României si Greciei, întâlnirea membrilor Ligii Culturale „Fiii Gorjului”, ceea ce a presupus si presupune valorificarea șansei noastre de a arãta oaspeților actuala imagine a orașului și județului."

Pe 30 septembrie 2008 s-a aprobat prin Hotararea Nr. 48 de catre Senatul Universității "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu, acordarea diplomei de excelență și a plachetei Universității "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu lui Nicolae Mischie.

Pe 6 iunie 2011, "la finalul Conferinței Internaționale „Progres, Inovare, Democrație” rectorul Universității "Constantin Brâncuși", Adrian Gorun a înmânat diplome și plachete invitaților, colaboratorilor, dar și lui Nicolae Mischie, omul care a luptat pentru înființarea UCB", conform ziarului local Gorjeanul.

În perioada 31 mai 2012 - 02 iunie 2012, comunitatea academică a Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu a sărbătorit două decenii de la înființare și patruzeci de ani de învățământ superior în Gorj.

Inițierea primului Festival Internațional de Folclor din județul Gorj

• Nicolae Mischie a acționat pentru păstrarea tradițiilor folclorice gorjenești finanțând și dezvoltând ansamblul folcloric profesionist „Doina Gorjului".
• Nicolae Mischie a organizat primul Festival Internațional de Folclor în Târgu-Jiu, județul Gorj.
• Conform Ziarului Gorjului, pe 2 iulie 2008, Festivalul Internațional de Folclor a sarbatorit cea de-a IX-a ediție. Festivitatea a reunit 300 de artiști, componenți ai diferitelor ansambluri folclorice din țară dar și din strainatate (Italia, Turcia, Polonia, Bulgaria, Serbia).
• Nicolae Mischie figurează în istoricul Ligii Culturale "Fiii Gorjului" ca președinte de onoare. Conform lui Alexandru Păsărin, președintele Ligii - "Nu trebuie să uităm sprijinul deosebit primit din partea Consiliului județean Gorj, atât material cât și organizatoric, datorat președintelui acestuia, dl Nicolae Mischie, președinte de onoare al Ligii."

Reconstruirea și dotarea Teatrului Dramatic "Elvira Godeanu"

• Nicolae Mischie a inițiat și s-a implicat în obținerea fondurilor necesare pentru reconstruirea și dotarea Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu".

Conform Notei de fundamentare adresate Guvernului României de către Nicolae Mischie în calitate de Președinte al Consiliului Județean Gorj și de către Toni Greblă, în calitate de Prefect al județului Gorj" "În peisajul cultural al României a apårut un teatru nou: Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu, cel mai tânăr teatru profesionist din țară. La baza înființării sale a stat Hotårârea nr. 9/ iunie 1993 a Consiliului Judetean Gorj. În anul 1996 au fost demarate lucrările la construcția noului sediu din centrul orasului Tg-Jiu, pe locul unei foste clådiri (sala ,,Central”) aparținătoare de Primăria locală. Aceste lucrări au fost finanțate din bugetul propriu al Consiliului Județean Gorj. Începând cu 1 aprilie 1999, în urma unui protocol, Teatrul a trecut din subordinea Consiliului Județean Gorj în aceea a Primăriei și Consiliului Local Tg-Jiu. Acesta a continuat lucrările începute la obiectiv. La 1 septembrie 2001, stadiul fizic al noului sediu este finalizat în proporție de 95%. În acest moment suntem însă în imposibilitatea de a deschide oficial noul sediu datorită lipsei fondurilor necesare din Devizul general, în principal aceasta datorându-se presiunilor asupra bugetului local prin arondarea, în ultimul timp, a altor instituții ale statului la acesta. Având în vedere că rectificarea bugetară nu a permis rezolvarea acestui deziderat, suntem nevoiți să apelăm la Dumneavoastră prin întocmirea unui Proiect de Hotărâre. Suma minimală este de 4 miliarde lei, și propunem alocarea acesteia, în baza Art. 20 din Legea 72/1996 privind Finanțele Publice, din Fondul de rezervå bugetarå la dispoziția Guvernului, prin suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe salarii aprobate pentru municipiul Tg-Jiu pe anul 2001."

In anul 2002, în cartea "Imblânzirea minotaurului sau nouă ani din viața unui teatru", autorul Ion Cepoi îi adresează "alese mulțumiri" și lui Nicolae Mischie "pentru contribuția, în timp, avută la zidirea Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu,,. La data de 6 aprilie 1999 prin hotărârea Consiliului Județean, s-a adoptat "transferul Teatrului dramatic ,,Elvira Godeanu” din subordinea Consiliului Județean Gorj, în subordinea Consiliului Municipal Tg-Jiu"

Pe 11 iunie 2002, conform jurnalistului N. Giorgi, "După încheierea spectacolului în aplauzele unei săli în picioare, au luat cuvântul domnii: Florin Cârciumaru, Nicolae Mischie si Marian Negrescu, fiecare promițând cå vor ajuta la revigorarea artei teatrale în Târgu-Jiu, iar publicul va avea parte de momente de exceptie, de bucurii spirituale majore în compania actorilor al unuia dintre cele mai tinere teatre din România."

Stimularea turismului în județul Gorj

În 28 aprilie 2002, Revista Vacanțe și Călătorii a dedicat numărul 28 turismului din județul Gorj. În interviul luat de Ina Bracea, Nicolae Mischie a declarat în anul 2002: "În strategia de dezvoltare a județului Gorj cel mai important potențial economic ce urmează a fi valorificat este turismul." Prin proiectul "Dezvoltarea zonei turistice Gorj", având o valoare de 4.799.000 euro, realizat din surse de finanțare PHARE, Fonduri guvernamentale și contribuție proprie, s-a urmărit realizarea echipărilor urbano-edilitare și o infrastructură de acces la bazele turistice și monumentele naturii și cultural istorice ale județului. De asemenea, proiectul a inclus constituirea de servicii și activități specifice pentru promovarea turismului la standarde europene, modernizarea drumurilor, rețelelor de alimentare cu energie electrică, apă, gaze naturale și de canalizare, stațiilor de epurare și construirea de rampe ecologice pentru deșeuri menajere.

Alte realizari politice

Ca om politic, Nicolae Mischie a avut și alte realizări politice

• A inițiat proiectul de lege privind retrocedarea pădurilor.
• A obținut în calitate de deputat și secretar al Comisiei Parlamentare pentru învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților, creșterea P.I.B. pentru cadrele didactice de la 2,8% la 4%, ceea ce s-a concretizat și în creșterea salariilor acestora.
• A inițiat primele contacte parlamentare între Camera Deputaților și Parlamentul Republicii Moldova, realizând cele trei poduri de flori peste Prut și asigurând peste 8.500 de burse pentru elevii și studenții din Basarabia.
• A realizat transferul Complexului Debarcader la Universitatea „Constantin Brâncuși", oferind studenților condiții optime pentru studiu, masă și cazare.
• A acționat pentru reorganizarea și finanțarea Muzeului de Artă, prin mutarea din localul Colegiului Național „Virgil Madgearu" în Parcul Brâncuși.
• A obținut fondurile necesare pentru modernizarea liceelor din Târgu-Jiu, Motru, Mătăsari, Novaci, Peștișani și Târgu Cărbunești, introducând clasele cu predare în limbi străine, dezvoltând învățământul pedagogic, sanitar și sanitar postliceal particular, asigurând baza materială internatelor de liceu și cantinelor școlare.
• A înființat filiala Agenției Naționale a Locuințelor (A.N.L.) în Gorj și a obținut fondurile necesare pentru construirea a peste 524 de apartamente și de garsoniere pentru tineri, în municipiile Târgu-Jiu, Motru și în orașele Rovinari și Târgu-Cărbunești.
• A susținut reconsolidarea Coloanei Infinite și a interzis deplasarea modulelor Coloanei în afara țării.
• A ajutat la finanțarea și construirea în județul Gorj a 14 săli de sport.
• Sub coordonarea lui și a primarilor s-au făcut lucrări de introducere a apei curente, a gazelor naturale și lucrări de reabilitare a drumurilor în peste 45 de localități din Gorj.
• A sprijinit derularea a 36 de proiecte SAPARD pentru care s-a obținut finanțarea.
• S-a preocupat de dotarea unităților spitalicești din județ, renovarea clădirilor, înnoirea parcurilor auto sanitare, obținerea aprobărilor și a aparaturii necesare pentru înființarea secției de hemodializă.
• A sprijinit procesul de modernizare și dotare a taberelor școlare precum și a instituțiilor de cult, a mânăstirilor din Gorj;
• A sprijinit individualizarea Universitatii de Medicina si Farmacie Craiova;

Nicolae Mischie a fost membru în asociații profesionale și științifice:​

• Președinte de onoare al Societății de Științe Istorice Gorj
• Președinte de onoare al societății Invățătorimii Gorjene
• Membru de onoare a Societății Academice Mihai Eminescu - Florești, județul Gorj
• Membru al Biroului Executiv al Societății Naționale de Științe Istorice
• Membru Fondator al Institutului de Românistică București
• Membru Fondator al Institutului Fobac
• Președinte al Fundației Pompiliu Marcea, Târgu-Jiu
• Președinte al Fundației „Gorjul Istoric și pitoresc"
• Cetățean de onoare al județului Gorj
• Cetățean de onoare al consiliilor locale Hurezani, Vladimiri, Cîlnic, Bălești, Padeș, Lelești, Albeni, Runcu, etc.

A participat la reuniuni internaționale:

• 1992 - Posibilități și certitudini ale procesului de unificare - Chișinău, Republica Moldova
• 1993 - Învățământul Warldorf, o realitate prezentă în învățământul românesc - Frankfurt, Germania
• 1993 - Legea învățământului - cadru al restructurării învățământului românesc - Boston, SUA
• 1994 - Problemele tineretului și integrarea lor socială - Budapesta, Ungaria
• 1997 - Drepturile cetățenești și cetățenia - Paris, Franța
• 1997 - Cursuri de perfecționare în domeniul administrației publice locale - Copenhaga, Danemarca
• 1998 - Informatizarea societății în zonele locale și regionale ale Europei - Helsinki, Finlanda
• 1998 - Projet de programme de la conference de consultation interguvernamentale sur l'avant, Projet de convention européen du paysage - Florenta, Italia
• 1998 - Euroregiunile și dezvoltarea regională. Întrunire a Congresului Puterilor Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei - Timișoara, România
• 2000 - Zonele defavorizate din Gorj - oportunități pentru investitorii străini - Tokyo (Japonia), Seoul (Coreea de Sud), Singapore (China)

Până în 2004 a ocupat funcția de președinte al Consiliului Județean Gorj și președinte al filialei Gorj a PSD. Nicolae Mischie a fost supus numeroaselor atacuri în presă și a demisionat din funcție, pentru a lăsa justiția românească să se pronunțe.

Autosuspendarea politica

In anul 2003 a inceput denigrarea repetitiva a omului politic Nicolae Mischie in presa, acuze initiate de partidele politice din opozitie, insa sustinute ulterior din interiorul PSD.

La sfârșitul lunii ianuarie 2004, la nivelul județului Gorj pregătirea organizațiilor pentru alegerile din iunie 2004 a fost finalizată, în sensul că s-a realizat orientarea asupra candidaților, organizațiile P.S.D. din satele, comunele, orașele și municipiile județului Gorj așteptând declanșarea campaniei electorale, pentru a-și prezenta candidații.Au fost pregătite echipele de propagandă electorală și stabilite responsabilități pentru fiecare membru P.S.D., din cei peste 27 000 membri P.S.D. Gorj.  În anul 2004 a inceput lupta mediatica impotriva "baronilor locali", iar Nicolae Mischie a fost etichetat drept unul dintre ei. ​ S-a dispus un control riguros la nivelul organizației P.S.D. Gorj, de către o comisie alcătuită din 4 miniștri - Radocea Alexandru (Direcția Generală de Statistică), Prof. Univ. Ion Popa, Dl Axinte Gașpar (secretar general al Camerei Deputaților) și Ilie Sârbu (fost Ministru al Agriculturii și vicepreședinte al PSD), care a fost coordonator.​ In urma inspectiei, mandatul lui Nicolae Mischie a fost evaluat pozitiv, concluziile inspectiei au fost : "Apreciem ca organizatia PSD din judetul Gorj reprezinta o puternica formatiune politica si desfasoara o activitate bine organizata si bine condusa de catre Delegatia Permanenta si are o mare audienta in electorat. Se remarca preocuparea pentru intarirea organizatiilor locale si teritoriale, pentru atragerea de noi membri in partid, cu deosebire femei si tineri, precum si masurile si activitatea desfasurata de Echipa Tehnica pentru Campania electorala." ​ In ciuda inspectiei, acuzele nefondate au continuat. In urma lor, Nicolae Mischie a luat decizia de a se autosuspenda din functia de Presedinte al P.S.D. tocmai pentru ca organele P.N.A. sa-si faca datoria, si pentru a nu aduce un prejudiciu de imagine partidului. ​In cadrul cererii de autosuspendare Nicolae Mischie a motivat: "Orice om de buna credita si cu atat mai mult eu, in momentul de fata, ma pun la dispozitia organului de urmarire penala, pentru a efectua cercetarile necesare si a se stabili adevarul."

Autosuspendarea lui Nicolae Mischie a starnit numeroase reactii in randul primarilor si presedintilor de Organizatii PSD. Organizatia PSD Motru a dat un comunicat de presa in care a sustinut ca "domnul Nicolae Mischie reprezinta o pagina de istorie datorita activitatii dumnealui atat in plan politic, profesional, cat si parlamentar" Delegatia Permanenta a Organizatiei Judetene a PSD Gorj a declarat ca: "Va rugam sa va reamintiti de perioada grea pe care a parcurs-o domnul Nicolae Mischie , care a inceput cu un nucleu format din 11 membri, in momentul despartirii de Petre Roman, ajungand, in prezent, sa formeze o organizatie foarte puternica de peste 29 000 de membri. [...] In tot ceea ce a intreprins a respectat legea si nu a facut niciun abuz" In anul 2004 Intr-o scrisoare oficiala trimisa de Asociatia Nationala Impotriva Coruptiei, Abuzurilor si pentru Drepturile Omului, profesorul Hariton V. Stoiculescu a declarat: "In aceste momente, eu si colegii mei din conducerea ANICADO (Asociatia Nationala Impotriva Coruptiei, Abuzurilor, Si Pentru Drepturile Omului) suntem alaturi de Dvs. Ca om si dascal ati fost un om de mare clasa, modest, sincer, corect si plin de omenie. Eu am scris si in presa si am demonstrat ca Dvs gresit ati fost etichetat baron. Este o eroare grava si numai cei care nu va cunosc perfect pot face asemenea afirmatii aberante".

Organizatiile Rovinari, Motru, Arcani, Berlesti, Balteni, Turceni, Tantareni, Bustuchin, Runcu, Polovragi, Prigoria, Novaci, Vladimir, Crasna, Licurici au militat impotriva autosuspendarii lui Nicolae Mischie prin comunicate specifice.

Familia și viața personală

Pe 4 iunie 1976 Nicolae Mischie s-a căsătorit cu Sanda Mischie, actualmente medic primar de medicină internă, doctor în științe medicale, șefa secției Medicala I la Spitalul de Urgențe Târgu Jiu. Împreună au doi copii - Alexandru Mischie și Ioana-Maria Mischie.

Imaginea politică

Nicolae Mischie a fost numit de către presa locală "baron local". Într-un interviu acordat presei locale în anul 2003, Nicolae Mischie a declarat că nu se consideră baron, justificând afirmația sa. Pe 25 iunie 2003, Mischie declara ca adevaratii baroni sunt la centru si ca scandalul baronilor "a fost emanatia gandirii unora din Biroul Executiv Central din PSD"..

Controverse

Pe 7 decembrie 2007, Mischie a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de influență și luare de mită, hotărârea nefiind definitivă. Nicolae Mischie a declarat că procesul ar fi fost unul politic și a acuzat magistrații că l-au condamnat fără măcar a-l audia.

Pe 25 octombrie 2010, afaceristul Clement Mocanu a declarat magistraților că denunțul împotriva lui Nicolae Mischie nu l-a făcut din proprie inițiativă: „Fac precizarea că denunțul aflat la fila 27 din dosarul de urmărire penală-volumul I, a fost făcut nu la inițiativa mea ci pentru că așa mi s-a cerut de către anchetatori, care mi-au spus că PNA se mișcă mai greu și vor acționa ei în acest dosar.[...]Totodată arăt că au existat o serie de interese din sfera politică și administrativă în ceea ce privește persoana inculpatului Mischie Nicolae”

Pe 4 noiembrie 2010 Nicolae Mischie a fost achitat de magistratii Tribunalului Hunedoara în dosarul "Drumurile". Nicolae Mischie a declarat: "Eu am susținut mereu că sunt nevinovat, iar acum am și dovada. Nu au existat probe împotriva mea, totul a fost fabricat, martorii au spus la proces că au fost presiuni asupra lor [...] problema e alta, aceea că statul român a plătit sute de oameni, ofițeri de poliție, procurori, judecători și experți, care nu au deloc salarii mici, doar ca să găsească ceva împotriva mea"

Autodenunțătorul lui Nicolae Mischie, Clement Mocanu a fost implicat în dosare intrumentate de către magistrații Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, fiind suspectat de omor, acuzat de complicitate la abuz in serviciu și uz de fals în dosarul CNLO. Conform prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, Emil Moța, "Mocanu Clement a incalcat Legea 266 a societatilor comerciale, folosind fondurile SC ARC in interesul altei societati, Tajibo". În martie 2006, Clement Mocanu a fost implicat în dosarul caselor sinistraților din Vadu Roșca. În 2009, Clement Mocanu a fost acuzat de un prejudiciu de milioane de euro în dosarul Gara de Nord.

Pe 24 iunie 2011, a afirmat cu privire la achitarea de la Curtea de Apel Alba Iulia: „Sunt convins că nu se putea da o altă soluție în acest dosar despre care s-a vorbit în presă că are 120 de volume. Este o dovadă că în România încă se mai poate face dreptate și că mai sunt oameni care judecă pe baza probelor și nu se joacă cu destinele oamenilor. A fost un dosar fabricat și fără a avea nimic la bază. Au fost audiat 22 de primari și au existat 75 de martori“.

Pe 10 ianuarie 2012 in presa locala s-a semnalat declinul financiar al lui Nicolae Mischie, generat de procesele penale.

Pe 13 iunie 2012 Judecătorii Curții de Apel Timișoara au dispus condamnarea acestuia la patru ani de inchisoare cu executare. Mischie a declarat la ieșirea din sala de judecată a Curții de Apel Timișoara: "Sunt nevinovat. Nu poate fi condamnat un om pe nedrept. Este revoltător până la cer."

Curtea de Apel Timișoara a dispus condamnarea, deși președintele completului de judecată, magistratul Constantin Costea, a făcut opinie separată, pe care și-a justificat-o pe câteva pagini. Judecătorul a fost de părere că Nicolae Mischie nu trebuia condamnat pentru luare de mită deoarece, din documentele aflate la dosar, infracțiunea nu se conturează. După părerea judecătorului, din probatoriul administrat în dosar nu a rezultat fără dubiu că foloasele obținute de Mischie și concretizate în lucrări efectuate de ARC în valoare de 4,4 miliarde de lei vechi și contravaloarea unui autoturism ARO, estimat la peste 189 de milioane, au fost primite ca urmare a promisiunii președintelui Consiliului Județean că-i va facilita lui Mocanu dobândirea contractelor de lucrări la Casa Gănescu. Judecătorul a mai precizat că Mocanu nu a făcut, inițial, nicio referire, în denunțul său, la contractele încheiate cu Consiliul Județean Gorj aducându-și aminte de ele abia într-o altă declarație, dată după cinci luni de zile. Mai mult, potrivit mărturiilor angajaților Consiliului Județean, Mischie nu ar fi avut niciun fel de atribuții de serviciu în organizarea licitațiilor care au desemnat câștigătoare firma ARC. În final, magistratul a opinat că Mischie ar fi trebuit să fie achitat pentru luare de mită.

Pe 18 februarie 2013 judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au amânat pronunțarea sentinței pe 4 martie 2013. Nicolae Mischie a declarat pentru Ziarul Domino: "Nu m-am gândit încă dacă o să mă adresez la CEDO. În funcție de decizia instanței, voi analiza această posibilitate. Dacă există corectitudine mă aștept să caseze sentința."

Pe 18 martie 2013 dosarul 3/95/2005 a fost declarat de hotnews.ro drept cel mai vechi proces de coruptie din Romania, facand presiuni pentru a fi solutionat.

Pe 18 martie 2013 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat sentința definitivă: 4 ani de închisoare.

Pe 19 martie 2013 Nicolae Mischie a dat un comunicat de presa prin care a precizat: "Primesc cu surprindere și tristețe decizia ÎCCJ. Declar că mă consider nevinovat și că în acest moment, din nefericire, prezint unul dintre cel mai mare abuzuri judiciare care s-au făcut în România. S-a ajuns aici prin “autodenunțul” unui personaj care a recunoscut că în anul 2010 în fața instanței că “ denunțul aflat în fila 27 din dosarul de urmărire penală-volumul I, a fost făcut nu la inițiativa mea, ci pentru că așa mi s-a cerut de către anchetatori, care mi-au spus că PNA se mișcă mai greu și vor acționa ei în acest dosar”. Totodată arăt că au fost o serie de interese din sfera politică și administrativă în ceea ce privește persoana inculpatului Nicolae Mischie” și prin ”bunăvoința” altora pe care nu o să îi numesc aici. Voi merge mai departe la CEDO, unde sigur că îmi voi găsi dreptatea. Sper ca Dumnezeu să îmi dea sănătatea de care am nevoie pentru a-mi demonstra nevinovăția"

Pe 19 martie 2013 ca reactie cu privire la condamnarea lui Nicolae Mischie, Dan Ilie Morega, fost deputat de Gorj a declarat: "Regret sincer faptul ca Nicolae Mischie, care nu este infractorul Gorjului si care s-a bucurat de apreciere si a facut multe lucruri pentru judetul Gorj, sprijinind cu toata forta lui politica si parlamentara infiintarea Universitatii "Constantin Brancusi" si multe alte activitati in principal in domeniul invatamantului, in domeniul culturii, dar si in domeniul economico-social. Cred ca este o decizie extrem de aspra, mai ales ca este un om care are aproape de 70 de ani. Putea in ultima instanta sa aiba o condamnare cu suspendare si sa nu stea dupa gratii, cunoscand faptul ca si starea sanatatii este oarecum precara."

Pe 19 martie 2013 ca reactie cu privire la condamnarea lui Nicolae Mischie, Florin Carciumaru, primarul Targu-Jiului a declarat: "Este regretabil ceea ce i s-a intamplat domnului Mischie, este o gainarie, dar asta e justitia din Romania."

Publicații

Nicolae Mischie a scris și a publicat 18 monografii și cărți de specialitate, dintre care:

• Familii și neamuri boierești în județul Gorj
• Personalități gorjene de-a lungul istoriei
• Teste de istoria românilor pentru bacalaureat
• Obștea sătească în județul Gorj
• Monografia comunei Godinești
• Viața și activitatea lui Grigore Iunian
• Vasile Lascăr - reformator al administrației de stat
• Viața culturală din România în perioada 1900 - 1910
• Istoricul Prefecturii și al Consiliului județean Gorj
• Istoria statului și dreptului românesc
• Județul Gorj - album monografic
• Gorjul cultural 1890-1910 , care a fost folosit ca suport bibliografic ulterior de catre Vasile Arimia in redactarea cartii "Gorjul cultural"
• Cronicari munteni și moldoveni despre Transilvania
• Grigore Iunian - apărător al regimului democrat din România
• Meșteșuguri tradiționale și meșteșugari gorjeni

Monografia Județului Gorj este una dintre cărțile cele mai vândute, conform afirmației unei vânzătoare a librăriei din centrul orașului, citată în Ziarul Gorjeanul pe 12 aprilie 2010 : "Ultima monografie semnată de Nicolae Mischie am vândut-o în vară. Din păcate nu mai găsim alte cărți similare iar turiștii ne cer monografii."

Bibliografie

1. Ziare.ro, CV publicat online http://194.88.148.109/ff/18/b7/96/6381_ziarecom.pdf?c=290ebafe5297b80ce06faa99424fae2f
2. Vasile Arimia, Vasile Bobocescu, Nicolae Mischie, Dan Neguleasa, Alexandru Pasarin - Personalitati gorjene de-a lungul istoriei, Editura Fundatiei Premiile Flacara Romania, București
3. Institutul pentru politici publice Bucuresti, Măsurarea performanței municipiilor reședință de județ din România în furnizarea serviciilor publice locale în perioada 2003 - 2005, www.ipp.ro/protfiles.php?IDfile=34
4. Ion Cepoi, "Imblanzirea minotaurului sau noua ani din viata unui teatru", Editura Fundatiei "Constantin Brancusi", 2002
5. Ina Bracea, "Dezvoltarea zonei turistice Gorj", Revista Vacanțe și Călătorii, Nr. 28, aprilie 2002

Legături externe

• Mărirea și decăderea primului baron din România, 18 iunie 2013, Alin Ion, Adevărul