Mihai Caraman
Mihai Caraman (n. 11 noiembrie 1928, comuna Oancea, județul Galați) este un fost general de Securitate român, care a îndeplinit funcția de director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1990-1992.
Cuprins |
Biografie [modificare]
Mihai Caraman s-a născut la data de 11 noiembrie 1928, în comuna Oancea, județul Galați. A fost ofițer în cadrul Direcției de Informații Externe a Securității Statului.
În perioada 1958-1968, în calitate de șef al rezidenței de spionaj din Paris, a organizat și condus așa-numita „Rețea Caraman”, care a reușit să sustragă și să aducă în țară unele documente din Cartierul General al NATO, provocând daune grele Alianței Nord-Atlantice. Asupra lui Mihai Caraman a planat bănuiala că ar fi lucrat și pentru KGB, deoarece a fost singurul ofițer al Securității decorat de KGB pentru rezultate excepționale împotriva NATO.[necesită citare]
În 1968, o parte dintre agenții recrutați de Caraman au fost deconspirați, iar ofițerul român a fost retras în țară, unde a deținut mai multe funcții de comandă în structurile de spionaj devenind și șeful diviziei de contrainformații de la Direcția de Informații Externe.
După fuga generalului Ion Mihai Pacepa în SUA, din 1978, Mihai Caraman a fost detașat în funcții neimportante și, în final, în 1979 a fost trecut în rezervă.
După evenimentele din decembrie 1989, la data de 18 ianuarie 1990 generalul Caraman a fost reactivat și a fost numit în funcția de adjunct al ministrului apărării naționale și comandant al Centrului de Informații Externe, centru care a devenit la 13 decembrie 1990 Serviciul de Informații Externe.
În anul 1992, Manfred Wörner, secretarul general al NATO, a anunțat că nu va vizita Bucureștiul atât timp cât Caraman va conduce SIE, deoarece considera că o persoană care a spionat împotriva NATO este incompatibilă cu funcția de șef al serviciului de spionaj al unei țări care făcea demersuri de aderare la NATO.
Ca urmare a acestui "ultimatum", la 22 aprilie 1992 președintele Ion Iliescu a aprobat „cererea” lui Caraman de a se pensiona și l-a avansat la gradul de general-colonel.
Vezi și [modificare]
Bibliografie [modificare]
- Pierre Accoce, Daniel Pouget - Rețeaua Caraman - Cei treisprezece români care au zguduit NATO (Ed. Compania, 1999)
Legături externe [modificare]
- Ziua, 13 decembrie 1998 - Mihai Caraman a condus 11 ani o rețea de spionaj din Franța
- Confidențial - Succesul rețelei Caraman, o minciună cât Casa Poporului
- Adevărul, 3 ianuarie 2006 - Interviu cu Pacepa: "Securiștii sunt și azi deasupra legii" - [1]
- Rețeaua Caraman, glonț pe țeavă între NATO și KGB, 3 noiembrie 2007, Christian Levant, Adevărul
- România Liberă, 24 aprilie 2007 - Ioan Talpeș: Există o relație Mihai Caraman-Dinu Patriciu
- Asul spionajului romanesc implineste 70 de ani, 11 Noiembrie 1998, Evenimentul zilei
- Armaghedonul spionilor: "RETEAUA CARAMAN", 7 Februarie 2005, Marius OPREA, Ziua
| Predecesor: — |
Director al SIE 18 ianuarie 1990 – 9 aprilie 1992 |
Succesor: gen. Ioan Talpeș |
