Medicina Greciei antice
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Medicina greciei antice se referă la acea parte a istoriei medicinei din perioada cuprinsă de la începutul secolului al VIII-lea î.Hr.[1], până la jumătatea seciolului al II-lea d.Hr. pe teritoriul Greciei anticei sau coloniilor greceşti. La aceasta, adăugăm şi perioada elenistică şi cea a stăpânirii romane.
Cuprins |
[modifică] Perioadele
- Medicina influenţată de religie (secolul al VIII-lea - sec. al VII-lea (î.Hr.): se manifestă şi filozofii presocratici;
- Perioada hipocratică (sec. V - sec. IV): dominată de Hippocrate şi discipolii săi, medicina raţională;
- Perioada elenistică (300 - 50 î.Hr.): în care Alexandria este principalul focar de cultură şi civilizaţie (Herophilos, Erasistrate);
- Perioada greco-romană (50 î.Hr. - 395 d.Hr.): apare şi evoluează medicina romană (Galenus, Dioscoride).
[modifică] Personalităţi
[modifică] Note
- ^ După alţi autori, secolul X î.Hr.
[modifică] Bibliografie
- Vătămanu, N. - O istorie a medicinii, Editura Albatros, Bucureşti, 1975

