Limba sami

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Limba sami este numele generic pentru limbile vorbite în nordul Norvegiei, Suediei, Finlandei, şi în nordvestul extrem al Rusiei de către populaţia sami. Sunt de fapt mai multe limbi, care se numesc şi saami, sámi, samic, saamic, laponă, lapică. Ultimele două denumiri, de altfel ca şi termenul lapon este considerat derogatoriu de populaţia sami, căci, împrumutat prin suedeză înseamnă "înapoiat", "întârziat".[1]

1. Lb. sami de sud 2. Lb. sami ume 3. Lb. sami pite 4. Lb. sami lule 5. Lb. sami de nord 6. Lb. sami skolt 7. Lb. sami inari 8. Lb. sami kildin 9. Lb. sami ter

Limbile sami formează o ramură familiei limbilor uralice. Din punct de vedere al relaţiilor între ele, limbile sami pot fi împărţite în două grupuri: cele de vest şi cele de est. Părţi ale limbilor sami formează un fel de dialect continuu, ceea ce însemnă că vorbitori ai două limbi vecine se pot înţelege între ei, dar vorbitori ai grupurilor mai îndepărtate geografic unul de altul, nu se pot înţelege.

Cuprins

[modifică] Limbi sami de vest

[modifică] Limbi sami de est

[modifică] Scriere

Limbile sami (cu excepţia limbii sami kildin, care foloseşte o variantă dezvoltată a alfabetului chirilic folosesc o variantă dezvoltată a alfabetului latin.

[modifică] Statut oficial

Articolul 110a al constituţiei Norvegiei, adoptat în aprilie 1988 spune că "este datoria statului să creeze condiţii care să dea populaţiei sami posibilitatea de a-şi păstra şi dezvolta limba, cultura şi modul de viaţă." Limba sami este limbă oficială în localităţile norvegiene Kautokeino, Karasjok, Gáivuotna (Kåfjord), Nesseby, Porsanger, Tana, Tysfjord şi Snåsa. În Finlanda, legea limbii sami (1991), le dă dreptul samilor să folosească limba sami în toate relaţiile cu guvernul şi organele administrative finlandeze. În Enontekiö, Inari, Sodankylä şi în municipalităţile Utsjoki limba sami este limbă oficială.

În Suedia, limba sami a fost recunoscută ca una din cinci limbi minoritare în 2002. Deci poate fi folosită în relaţiile cu organele administrative în Arjeplog, Gällivare, Jokkmokk şi Kiruna.

[modifică] Referinţe

  1. ^ Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu, Limbile lumii, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981
Unelte personale