Lance

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pike square img 3653.jpg

Lancea este o armă albă folosită de infanteriști în bătăliile din antichitate sau evul mediu. Ea era o prăjină lungă de lemn căreia, la capătul său, i se lega o bucată de formă conică, ascuțită, de fier sau bronz, cu care dușmanii erau loviți de la distanță. Mărimea era cam de 2-3 metri, dar ajungea și la 5 metri (sarisele folosite de falanga lui Alexandru cel Mare). O lance nu este același lucru cu o suliță; sulița era folosită de infanteriști la aruncat, pe când lancea era ținută numai în mână.

Înainte, în epoca străveche, lancea era doar o ramură de copac la care se lega la un capăt cu sfoară o piatră de formă mai ascuțită. Era întrebuințată la vânătoare și la război.

În zilele noastre[modificare | modificare sursă]

Astăzi, lancea nu mai este prezentă ca armă albă. Ea este folosită la decorare. Unele persoane au lănci autentice din vremuri apuse, cu care se pot mândri.

Tipuri de lănci[modificare | modificare sursă]

Lăncile nu aveau numai vârfuri conice. În decursul anilor, au apărut unele lănci al căror vârf avea și alte forme, ca:

  • Tip frunză;
  • Vârfuri ascuțite și subțiri;
  • Vârf cu dinți;
  • Diverse forme mai mult ornamentale.

Lungimea vârfului putea varia și ea. De la 20 cm, putea ajunge chiar și până la 40 cm.

Vezi și[modificare | modificare sursă]