Labrador Retriever

Labrador retriever
Labrador Retriever auriu
Alte denumiri	Labrador
Nume comun	Lab
Țară de origine	Canada (Newfoundland)
Trăsături Înălțime 56 cm  Durata de viață 12–13 ani
Clasificări și standarde FCI Grupa 8 Secțiunea 1 #122 standard AKC Sporting standard ANKC Group 3 (Gundogs) standard CKC Group 1 – Sporting standard KC (UK) Gundog standard NZKC Gundogs standard UKC Gun Dog standard
Câine (Canis lupus familiaris)

Labradorul Retriever este o rasă de câini originară din Canada. Acest patruped era folosit de pescari la prinderea și scoaterea peștelui din apă pe uscat deoarece labradorul este o rasă de câini cărora le place să se scalde în apă și să înoate. După cum și spune numele "retriever" este și un câine de aport.

Istorie

Labradorul Retriever își are originile în provincia Newfoundland din Canada, fiind un câine de aport, iar mai târziu, după antrenarea acestuia a fost folosit și pentru vânătoare. Pescarii îl foloseau pentru aducerea spre țărm a plaselor în care era prins peștele. Labradorul Retriever a ajuns pentru prima dată în Europa, în Anglia, la jumătatea secolului al XIX-lea, fiind adus de vasele pescărești portugheze. Conform altei teorii, această rasă a fost adusă cu mult înainte în Portugalia, teorie întărită și de faptul că „labrador” în limba portugheză înseamnă „muncitorul câmpului, al pământului”

Datorită acestor calități, numeroși aristrocrați au deținut exemplare din această rasă. Printre primii posesori din Anglia, de Labrador, s-a numărat și colonelul Peter Hawker; mai târziu prin anii 1860 un număr mare de aristrocrați dețineau astfel de câini, Labradorul Retriever devenind rapid preferatul iubitorilor de animale. Datorită aptitudinilor remarcabile de înotător, dar și pentru faptul că era descurcăreț în diverse medii, sunt mari câștigători la probele de aport și la probele de câini utilitari.

Labradorul Retriever a fost recunoscut ca rasă de Asociația Chinologică Britanică în anul 1903.

Întreținere

Fiind un câine nepretențios labradorul nu necesită o îngrijire atentă. Trebuie periat de 3 ori pe săptămână și curățat în urechi la fiecare sfârșit de săptămână.

Sănătate

În 2014, sondajul pe rasă din Marea Britanie a raportat o durată medie de viață pentru Labrador Retriever, de 12 ani și 3 luni, cu unii care trăiesc până la 19 ani. Puii de la Labrador, în general, nu sunt aduși acasă înainte de a împlini vârsta de 8 săptămâni.

Este o rasă sănătoasă cu câteva probleme majore. Problemele notabile legate de sănătate și bunăstare includ tulburări moștenite și obezitate (majoritatea lipsesc toate sau părți ale genei POMC).

Un studiu al Colegiului Veterinar Royal și unul realizat de Universitatea din Sydney au ajuns la concluzia că labradorii de culoare ciocolatie au o speranță de viață medie mai scurtă decât alte culori ale Labradorului (cu aproximativ 10%) și sunt mai susceptibili să sufere unele probleme de sănătate. Se crede că acest lucru se datorează încercărilor stăpânului de a-și mări numărul prin creșterea selectivă a culorii blănii, în detrimentul altor trăsături importante de sănătate. Culoarea ciocolatie este în mod natural rară (în comparație cu galbenul și negrul) și a fost la modă încă din anii '80.

Bibliografie

• Burnam, John C. MSG Retired. A Soldier's Best Friend; Scout Dogs and their Handlers in the Vietnam War. Sterling Publishing, NY, 2008. ISBN 978-1-4027-5447-0.
• Cunliffe, Juliette (2004). The Encyclopedia of Dog Breeds. Parragon Publishing. ISBN 0-7525-8276-3. 
• Fergus, Charles (2002). Gun Dog Breeds, a Guide to Spaniels, Retrievers, and Pointing Dogs. Guilford, CT: Lyons Press. ISBN 1-58574-618-5. 
• Smith, Steve (2002). The Encyclopedia of North American Sporting Dogs: Written by Sportsmen for .. Willow Creek Press. pp. 107–125. ISBN 1-57223-501-2. 

Legături externe

• Labrador - îngrijire, hrană și comportament Arhivat în 5 iulie 2020, la Wayback Machine. | ro.petmark.org Arhivat în 6 iulie 2020, la Wayback Machine.
• Cum hrănești un pui de Labrador? Arhivat în 5 iulie 2020, la Wayback Machine. | ro.petmark.org^{[nefuncțională]}