Ciobănesc alb elvețian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ciobănesc alb elveţian în vârstă de nouă luni

Ciobănescul alb elvețian este o rasă de câini.

Cuprins

Reguli de hrănire[modificare | modificare sursă]

Hrana uscată este, bineînțeles, recomandată. "Ciobănescul Alb nu este foarte mâncăcios. El mănâncă atât cât are nevoie și lasă restul, chiar dacă e plin castronul. Trebuie să mănânce de două ori pe zi, o treime dimineața și restul seara, ca să se evite torsiunea de stomac, explică Joannes Kraakman. E un câine care vrea cu orice preț să-i facă pe plac stăpânului, motiv pentru care poate fi dresat foarte ușor.

Durata de viață[modificare | modificare sursă]

Ciobăneștii albi elvețieni trăiesc în mod normal până la 12 - 15 ani.

Descrieri fizice generale[modificare | modificare sursă]

Lupii Albi (ciobănesc alb elvețian, ciobănesc americano-canadian, ciobănesc german alb) sunt prietenoși, atenți și loiali. Lupul alb este calm, echilibrat, sociabil și este un companion perfect pentru copii, pisici, cai, etc. Are un temperament mai calm decât cel al unui ciobănesc german. Fiind foarte inteligent, este foarte ușor de dresat, învățând repede. Ciobănescul alb elvețian poate trăi bine într-un apartament dacă beneficiază de suficiente exerciții. Ciobănescul Alb este înzestrat de natură cu o sănătate de fier. Chiar dacă este alb, nu se murdărește prea ușor și pare că se curăță singur.

Înălțimea și greutatea[modificare | modificare sursă]

Proporții importante la masculi sunt 60-66 cm, circa 30-40 kg iar la femele 55-61 cm, circa 25-35 kg. Câinii care sunt puțin sub sau peste standarde nu trebuie să fie descalificați. Forma corpului este rectangulară cu lungime moderată. Lungimea copului față de înălțimea la greabăn se află în raport de 12:10.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Deoarece standardul original al Câinelui Ciobănesc German stipula în 1933 că o blana albă constituie o greșeala descalificantă, câinii ciobănești germani albi au dispărut aproape complet de pe continentul European. Doar mulțumită faptului că au continuat să fie crescuți în mod independent în America și Canada, ciobăneștii albi au supraviețuit și s-au dezvoltat treptat ca o rasă distinctă.

Primii câini din această rasă au fost redevenit importanți în Elvetia la începutul anilor 1970. Înainte ca acești câini ciobănești germani cu blana albă sa fie eliminați și din standardele de rasă din America, masculul Lobo, născut în America pe 5 martie 1966 a fost înregistrat în Swiss Stud Book (SHSB). Descendenții acestui ultim mascul ce a fost înregistrat în SHSB, împreună cu alți ciobănești albi importați din America sau Canada, s-au înmulțit treptat. În acest moment sunt câteva sute de ciobănești albi de rasă pură de mai multe generații răspândiți în toată Europa.

În ultimele trei decenii, anatomia și caracterul ciobănescului alb s-au distanțat distinctiv de cele ale strămoșului lui german. Pentru acest motiv, a fost recunoscut în Elveția din 1991 ca o nouă rasă sub denumirea de Ciobănescul Alb. (Olanda, Danemarca și Cehia au urmat exemplul și înregistrează acum ciobănescul alb ca rasă națională recunoscută).

Primii Ciobanesti Albi sunt re-exportati in Europa, mai precis in Elvetia, iar masculul Lobo, nascut in Statele Unite la 5 martie 1966, a fost inscris in Cartea de Origini Elvetiana (LOSH). In paralel, cativa pasionati din Olanda si Danemarca importau si ei alte cateva exemplare. Din canisa elvetiana Kron provine Kron Rani von Finn, care a fost cumparat de germanul Martin Faustmann, in 1980.[modificare | modificare sursă]

Si uite asa, Ciobanescul Alb se reintorcea acasa, in Germania, dupa aproape un secol de exil. Si nu numai ca se reintoarce, dar castiga si popularitate in randurile publicului si crescatorilor. In 1992, Raad van Beheer, Asociatia chinologica nationala din Olanda, a acceptat sa inscrie Ciobanestii Albi intr-un registru genealogic separat (Registru de Asteptare), exemplul ei fiind urmat la scurt timp si de alte tari europene, printre care Cehia, Suedia, Danemarca, Norvegia si Austria. in 1984 s-a infiintat si WSU (Weisser SchÃferhund Union“- Uniunea Ciobanescului Alb).[modificare | modificare sursă]

Din punctul de vedere al FCi, Ciobanescul Alb a continuat sa fie, insa, ostracizat. Cu scopul de a obtine recunoasterea oficiala a rasei, a fost infiintata iWSF (international White Shepherd Federation – Federatia internationala a Ciobanescului Alb) dar, conform regulamentelor, cererea de inregistrare la FCi ar fi trebuit sa fie inaintata de Germania, in calitatea ei de tara de origine a rasei.[modificare | modificare sursă]

Pentru ca Germania nu a luat aceasta hotarare, Canada ramanea singura care putea sa faca acest lucru, utilizand denumirea Ciobanesc Alb Canadian. Prea multe informatii din culise ce nu stim, dar, in cele din urma, dosarul de omologare provizorie a rasei Ciobanesc Alb a fost depus la FCi de catre… Elvetia.[modificare | modificare sursă]

Si acordul FCi nu a intarziat, astfel incat, incepand cu 18 decembrie 2002, in Nomenclatorul FCi, la sectiunea raselor in curs de omologare, a fost inregistrat Ciobanescul Alb Elvetian, cu numarul de Standard 347. De ce elvetian ce si nu canadian ce sau americano-canadian, iata discutii care nici nu mai au rost, important fiind doar ca printr-o hotarare salutara s-a reparat nedreptatea care i s-a facut acestui caine, deja prea mult timp. Si, cu siguranta, in curand vom vedea Ciobanescul Alb castigand locuri fruntase la concursurile BOG si BiS.[modificare | modificare sursă]

Standardul Ciobanescului Alb Elvetian[modificare | modificare sursă]

Standard FCI nr. 347 Originea - Elvetia

Aspectul general Puternic, muschi bine dezvoltati, marime medie, caine ciobanesc alb cu urechi ciulite (ridicate), strat dublu de blana sau strat dublu de blana lunga; forma rectangulara; osatura de dimensiune medie si eleganta, contur si aspect exterior armonios.....


Capul Capul: puternic, uscat (arid) si bine cizelat, bine proportionat cu restul corpului. Vazut de deasupra sau din lateral, nasul are catre varf o forma triunghiulara. Axele craniului si fruntii sunt paralele. In regiunea craniana: craniul - doar putin rotunjit, brazdat pe centru; stopul - distinct, usor ridicat In regiunea faciala: nasul - forma normala, dimensiune medie, de preferat/natural negru, nasul ca zapada (pierdere de pigment ce rezulta in pete roz) este tolerat; botul - puternic si moderat de lung, podul nazal si linia de jos a botului sunt drepte, usor convergente spre nas; buzele - uscate, se inchid compact/strans, negre; dintii - puternici si completi, muscatura de foarfeca. Dintii trebuie sa fie pozitionati in forma patrata/dreptunghica pe falca/maxilar. Ochii - marime medie, forma de migdala, putin oblici cu margini negre bine incadrate, culoarea este de la maro/caprui inchis pana la negru. Urechile dispuse sus, purtate vertical; urechi ciulite (ridicate), paralele si orientate in fata; sub forma de dreptunghi, la varf usor triunghiular-rotunjite; acoperite cu par scurt. Gatul - lungime medie si musculos, larg la baza, fara barbie; linia arcuita a spatelui se intinde elegant, fara intrerupere, de la capul tinut la o inaltime moderata pana la greaban; linia gatului trebuie sa fie usor inclinata spre osul pieptului. Gatul, linia superioara, corpul Corpul e puternic, musculos, lungime medie. Greaban pronuntate; se imbina bine cu gatul si cu spatele. Spatele - drept si nivelat, musculatura puternica. Crupa - lunga si de latime medie; aproximativ orizontala, coborand usor catre spate. Pieptul - nu foarte lat; adanc, aproximativ 50% din inaltimea la greaban, ajungand pana la coate; oval; pieptul si cutia toracica bine extinse spre spate. Capul pieptului proeminent. Abdomenul si partile laterale - zvelt, partile laterale ferme; linia inferioara usor ascendenta. Coada in forma de sabie, stufoasa, se subtiaza spre varf; asezata mai degraba in adancime; ajunge cel putin pana la jaret; in rest atarna drept in jos sau cu o usoara forma de sabie curbata in a treia parte (segment) spre capat; in miscare este purtata mai sus dar niciodata mai sus de linia cea mai inalta a corpului.

Trenul anterior Picioarele din fata drepte, vazute din fata; asezate la o distanta moderata unul de altul; bine unghiulate, vazute din profil. Umerii - omoplati lungi si bine intinsi pe spate; bine unghiulati; intreg umarul are o musculatura dezvoltata. Partea de sus a picioarelor din fata este dreapta, potrivit de lunga, muschi puternici. La partea de jos a picioarelor din fata este lung, drept, puternic. Chisita - ferma si foarte putin oblica.

Trenul posterior Picioarele din spate - vazute din spate, drepte si paralele; cand sta in picioare nu sunt prea departate; vazut din lateral, unghiulatie potrivita. Coapsa superioara e de lungime medie, muschi puternici. Coapsa inferioara are lungime medie, dispusa oblic, cu osatura solida si muschi puternici. Incheietura jaretului - puternica, bine unghiulata. Jaretul are lungime medie, drept, puternic; pintenii trebuie ?ndepartati. Picioare - ovale, cele din spate fiind putin mai lungi decat cele din fata; degetele stranse si bine arcuite; pernite ferme si negre; de dorit sa aiba unghii negre.


Roba Lungime medie, strat dublu de blana aproape de piele sau strat dublu de blana lunga; stratul inferior de blana (puful) abundent, acoperit cu par protector tare, cu firul drept, botul, fata, urechile si partea din fata a picioarelor sunt acoperite cu par mai subtire; pe gat si pe partea din spate a picioarelor blana este putin mai lunga. Se permite parul tare, usor ondulat. Pielea trebuie sa fie fara incretituri sau cute, se intinde fin pe musculatura, inchis pigmentata.

Culori si semne alb, este de preferat albul pur.

Miscarea Secventa a pasilor elastica si ritmica, cu mers egal si rezistent; picioarele din fata sunt aruncate in afara cu putere; la trap se remarca o acoperire speciala a terenului, fluenta.

Temperamentul Vivace, fara nervozitate, atent si pazitor; prietenos cu cei pe care ii cunoaste bine, loial si afectuos; usor de dresat si echilibrat; rezervat fata de straini dar nu temator sau agresiv; abordeaza mediul necunoscut cu rezervare si cu precautie la inceput, apoi cu curiozitate.

Altele Nota: Masculii trebuie sa prezinte doua testicule normal dezvoltate, complet coborate in scrot.

Defecte eliminatorii Orice abatere de la punctele precedente (anterioare) se va considera defect iar seriozitatea cu care trebuie privit defectul va fi direct proportionala cu gradul lui. Greseli minore

culoare a blanii de pe varful urechilor usor salbatica (galbui deschis sau tente de roscat) sau pe partea din fata sau din spate a cozii. Greseli majore aspect greoi (masiv), constructie scurta (forma patratoasa) masculinitate sau feminitate neclar definite lipsa dintilor altii decat M3 sau cel mult doi PM1 ochi albastri, ochi bulbucati urechi lasate, care atarna, urechi semi-ciulite, urechi pleostite curbura (scobitura) puternica a liniei spatelui coada tinuta covrig, coada innodata, coada purtata pe spate textura parului: stratul exterior de blana moale, matasos; blana lanoasa, creata, deschisa; par lung, fara stratul inferior (puf). culoarea parului: culoarea blanii de pe varful urechilor puternic salbatica (decolorare in galbui deschis sau tente de roscat) sau pe partea din fata sau din spate a cozii totala lipsa de pigment, albinos deficiente de caacter: timiditate, agresivitate De stiut Lupul alb e un caine de familie sau pentru ajutor in munca, cu o prietenie speciala fata de copii, caine de paza foarte receptiv, voios (vesel) si rapid in invatare.

Legături externe[modificare | modificare sursă]