Komondor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Komondor
Komondor (ciobanesc maghiar)
Denumire latinǎ
Canis familiaris pastoralis villosus hungaricus
Nume alternative
Komondor
Țară de origine
Ungaria
Clasificare și standardele rasei
FCI: grupa 1, secțiunea 1. Ciobănești

Komondorul este o rasă de câine ciobănesc din Ungaria, din grupa ciobănești și câini de turmă (cu excepția raselor elvețiene).

Denumiri[modificare | modificare sursă]

  • În latină Canis familiaris pastoralis villosus hungaricus .
  • Denumire oficială FCI: Komondor.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Originar din Asia, este supranumit "regele căinilor ciobănești"[1]. Originea exactă a rasei este înca disputat. Apariția și evoluția lui pe teritoriul Ungariei este pusă fie pe seama triburilor maghiare, care s-au instalat în bazinul panonic în sec. IX., fie a celor de cumani care au stabilit pe teritoriul Ungariei între secolele XII.-XIII. Din cazul ăsta se presupune că termenul este derivat din numele poporului cuman (komon=cuman, dor=căine, adică: căinele cumanilor)[2]. Unii specialiști în lingvistică[3] afirmă că numele raselor de origine maghiară komondor, kuvasz, kopó provine din limba sumeriană, din cuvăntul ku (ku, kudda=kutya, ku-man-dor=komondor, ku-assa=kuvasz, ku-po=kopó)[4]. Prima menționare scrisă despre această rasă figurează din anul 1574 de către Péter Kákonyi în Astiagis király históriája: Pásztor nézi vala, gyermeket szoptatja/ Egy fias kamondor és körül forogja,/ Vadak, madaraktól igen oltalmazza,/ És melegségével gyermeket táplálja./ Onnat a gyermeket pásztor el-felvevé,/ Város felé pásztor ütet vinni kezdé,/ A kamondor addig ugatva követé/ Míg házacskájában pásztor el-bevivé.[5] Comenius în Orbis sensualium pictus quadrilingvis din 1685 descrie folosirea komondorului[6] de către păstori. Creșterea și selecționarea rase s-a început în jurul anului 1841[7], iar astăzi în Ungaria rasa este declarată patrimoniu național prin lege, fiind interzise orice ameliorări și transformări (Decizia OGY, anexa 32/2004 (IV. 19)). Aspectul sau ieșit din comun, dat de blana grupată în suvite împășlite, lungi, dispuse uniform în strături succesive, sugereaza o înrudire cu rasele de căini Puli și Bergamasco. De asemenea, unele trăsături fizice și de caracter sugerează o legătura între acești căini și puternicul Ciobănesc Rusesc (South Russian Ovcharka). Este de la sine înțeles că acești căini au apărut inițial într-un areal cu climat extrem de aspru, fapt pentru care și-au dezvoltat blană foarte deasă și densă, cu fir special. Astăzi Komondorul este o rasă destul de comună în țara sa de origine, refăcăndu-se după dificilă perioadă reprezentată de cel de al Doilea Război Mondial. Atunci au fost ucise foarte multe exemplare pe timpul luptelor acerbe purtate pe teritoriul maghiar, tradiția locală menționănd că sacrificarea lor a fost motivată de riposta îndărjita împotriva celor care pătrundeau pe proprietățile unde acești căini erau „la datorie”[8]. Multe exemplare au murit în aceste lupte, rasa devenind rară după sfărșitul războiului. Exportarea lor din Ungaria devenise dificilă în această perioadă datorită turbulențelor din viața politica și economică. In cele din urmă, în anii 1930, Komondorul și-a făcut intrarea și în Statele Unite[9]. Datorită calităților sale este un foarte bun căine de pază.

Caracteristici principale[modificare | modificare sursă]

Komondorul este un ciobănesc cu aptitudini extrem de puternice de apărător. Este inteligent, independent, hotărât și încăpățânat. Are tendință de a fi rezervat față de străini, văzăndu-și familia ca o turmă care trebuie protejată. Are un simț foarte dezvoltat al teritoriului, motiv pentru care trebuie atent supravegheat cănd sunt în preajma musafirilor. Komondorul este loial cu membrii familiei și necesită foarte puțină mișcare. Nu este un căine zgomotos dar întotdeauna este vigilent cu prădătorii. Nu ascultă decăt de un stăpân, căruia îi este fidel și devotat. Are o mare forță în luptă și un aspect ce provoacă frică. Este deosebit de rezistent, perseverent, cu un caracter independent și voluntar. Posedă o blană imensă, care-l apără de frig, căldura și de mușcaturi. Preferă viața în spațiul liber, dar nu este refractar la confortul asigurat de stăpân.[1] Komondorul este făcut pentru rolul de căine ciobănesc. Este robust, rezistent și posedă o „armură” impresionantă. Această blană voluminoasă le asigură o protecție foarte eficientă atăt împotriva temperaturilor scăzute, căt și a celor ridicate, dar, în același timp, reprezintă un disconfort în cazul unui climat umed. Este un căine foarte curajos, excelent luptător și mereu alert. A fost folosit cu predilecție ca paznic și protector al turmelor de ovine, bovine și a hergheliilor. Blana sa îl ajută să se integreze foarte bine în ansamblul turmei de oi, făcăndu-l să semene cu una din acestea. Acest lucru i-a conferit mereu un avantaj pentru a contracara foarte rapid și prin surprindere atacurile pradatorilor, fie ei urși sau lupi. In lupta cu prădătorii Komondor rămăne protejat de blana sa păsloasă, permităndu-i să riposteze în forța și să se impună.

Aspectul exterior și dimensiunile[modificare | modificare sursă]

Standardul FCI. grupa 1., secțiunea 1. Ciobănești; nr. 53 / 13.09.2000 / GB[10].

Blana albă, cu „snururi" a Komondorului este unică, adesea descris ca avănd dreadlock. Snururile au textura paslei, avand aspectul unui cap de mop. Ca pui, au părul pufos și ondulat. Pielea este pigmentata, gri. Komondorii sunt robusti si puternici. Inălțimea la nivelul greabănului la masculi este minim 70 cm, la femele minim 60–65 cm. Greutatea corporală este între 4o-60 kg[11].

Comparativ: rase înrudite[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b http://cateicompanie.ro/catei/komondor-ciobanesc-maghiar
  2. ^ Papp Gábor: A kunok kutyája in: http://kutya.hu/Cikk.aspx?id=6867
  3. ^ de ex. dr. Pálfalvy Sándor
  4. ^ Arany Csaba: A magyar kutyafajták nevének eredete
  5. ^ http://www.komondorklub.hu/tort.htm
  6. ^ "Az ihász legelteti a nyájat,/ fölkészülvén tömlõ-síppal/ és táskával(malhával)/ az mint pásztorbottal is / tartván maga mellett/ a' komondorebet,/ a ki fel-fegyverkeztetett/ (meg-oltalmaztatott)/ a' farkasok ellen/ Szeges-örvvel" in: http://www.komondorklub.hu/tort.htm"
  7. ^ "Rajtsits így idézi Buzzy Géza Félixet kinek "tanítómestere e kérdésben idõsb. Kovásznay Zsigmond volt, aki 1841. óta tiszta vérben tenyésztette a magyar õsi kutyát, a komondort. A tanítvány és késõbb a juhászebekkel mondhatni legbehatóbban foglalkozó ebtenyésztõ így szól: 'Én az õ nyomdokain haladtam és haladok továbbra is, mely osztályozás szerint vannak ebfajtáink között : komondorok (lompos, helyesebben fürtösszõrûek), kuvaszok, köznéven egyes vidékeken bundásoknak nevezett nyíltszõrzetû ebek, melyeket sajnos simaszõrû komondornak is minõsítenek!" Talán ez az elsõ olyan leírás, mely határozottan elkülöníti a komondort, megjelölve a kuvasztól való különbséget, mivel a régebbi szövegek - mint errõl már szóltunk - zavarosak a leírás és az elnevezések terén." in: http://www.komondorklub.hu/tort.htm
  8. ^ http://www.desprecaini.com/komondor-caine-ciobanesc-de-protectie-paza/
  9. ^ http://www.animale.ro/caini/komondor
  10. ^ http://www.fci.be/nomenclature.aspx
  11. ^ http://pethelpp.blogspot.com/2011_04_01_archive.html

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Papp Gábor: A kunok kutyája in: http://kutya.hu/Cikk.aspx?id=6867

Arany Csaba: A magyar kutyafajták nevének eredete

Patay László: Kutyák - Búvár Zsebkönyvek, 1975.