Lídia Fülöp

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lídia Fülöp
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Balinț, Timiș, România[1] Modificați la Wikidata
Decedată (92 de ani)[1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăViile Satu Mare[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
poetă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară
limba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiColegiul Național „Coriolan Brediceanu” din Lugoj[2]
Limbilimba maghiară[3]  Modificați la Wikidata

Lídia Fülöp (n. , Balinț, Timiș, România – d. [1]) a fost o poetă și scriitoare care a activat preponderent în orașul Lugoj. În operele sale a abordat cu precădere teme precum experiențele personale și viața de zi cu zi.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Balinț pe data de 22 mai 1925 din căsătoria lui József Varga și Krisztina Molnár.[4]

Provenea dintr-o familie de fermieri, dar dorința de învățare a împins-o spre o altă direcție.[5]

După ce a terminat studiile primare în satul natal își dă examenul de bacalaureat în anul 1969 după o serie de greutăți întâmpinate pe parcurs.[5]

Din căsătoria cu János Fülöp i s-au născut două fiice, Jolán și Mária. A rămas însă văduvă devreme. La început, a lucrat ca angajată a Fabricii de textile din Lugoj, iar mai târziu drept contabilă până la pensionare.[4][6]

În 1978 a vizitat Marocul la invitația fiicei sale, Mária, experiențe care i-au influențat decisiv și activitatea de prozatoare.[5]

A activat și ca presbiter în comunitatea reformată din Lugoj.[5]

Lídia Fülöp a murit pe 28 iulie 2017, la vârsta de 92 de ani, și a fost înmormântată pe 31 iulie în cimitirul din strada Lipovei din Viile Satu Mare.[5]

La ceremonia de înmormântare au participat Zoltán Gáll, pastorul reformat din Lugoj, și admiratori din orașul care a primit-o, veniți să-i aducă un ultim omagiu. În discursul său de rămas bun, József Kovács, un pastor reformat local, cinstindu-i cariera a conchis : „Congregația noastră a primit-o în sânul ei și acum îi mulțumește lui Dumnezeu pentru toate contribuțiile sale lumești”.[5]

Cariera literară[modificare | modificare sursă]

Lídia Fülöp este membru fondator al cercului literar creat în 1972[7], care inițial a purtat numele József Attila iar mai apoi Szombati-Szabó István și în care a activat în cele din urmă în calitate de președinte[7][8] cu o perseverență exemplară timp de mulți ani.

În cariera sa a publicat un total de aproximativ 30 de volume de poezii și memorii.[4]

În semn de recunoaștere a muncii sale, i s-a acordat Premiul Julianus și a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.[5][9]

A fondat[10] împreună cu Király Zoltán, Király Rozália și Pozsár Iosif ziarul local destinat comunității maghiare Lugosi Hírmondó și a făcut parte alături de aceștia și din colegiul de redacție al ziarului.[5]

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

  • Az én ibolyáim/ Viorelele mele, versuri, București, Editura Litera, 1977;
  • Hosszú úton/ Drum lung, versuri, București, Editura Litera, 1979;
  • Az én utcám/ Strada mea, versuri, Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 1997;
  • Tenyérnyi napfény/ Un petec de soare, amintiri de călătorie, Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 1998;
  • Lugosi Krónika/ Cronica lugojeană, Timișoara, Editura Helicon, 1998;
  • Bega parti kavicsok/ Pietricele de pe malul Begăi, proză, Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 1999.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Fülöp Lídia - Életrajz (în maghiară) 
  2. ^ Uniunea Scriitorilor din România, accesat în  
  3. ^ Fülöp Lídia - Életrajz (în maghiară), accesat în  
  4. ^ a b c Graur, János (). „Fülöp Lídia emlékére” [In memoriam Fülöp Lídia]. Heti Új Szó (în maghiară). Accesat în . 
  5. ^ a b c d e f g h Graur János. „Életrajz - Fülöp Lídia” [Fülöp Lídia - Biografie]. Pagina oficială a autoarei. Accesat în . 
  6. ^ Marian Odangiu. „Fülöp Lídia | Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timișoara”. Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. Accesat în . 
  7. ^ a b Király, Zoltán (). „Negyven év a Lugosi Irodalmi Körben” [Patruzeci de ani în Cercul Literar din Lugoj] (PDF). Lugosi Hírmondó (în maghiară). Lugoj. p. 14. ISSN 1583-9354. Accesat în . 
  8. ^ Udvardy Frigyes. „A romániai magyar kisebbség történeti kronológiája 1990–2017” [Cronologia comunității maghiare din România între 1990 și 2017] (în maghiară). DigiTéka. Accesat în . 
  9. ^ Marian Odangiu. „Membri | Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Timișoara”. Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. Accesat în . 
  10. ^ „Testvérlapoknak gratulálunk” [Felicitări publicațiilor surori]. Heti Új Szó (în maghiară). . ISSN 1223-7671. Accesat în .