Kurszán

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Kurszán (d. 904)[1] a fost un principe maghiar,[2], partener la conducerea triburilor maghiare alături de Árpád. El a avut un rol crucial în cucerirea maghiară a Europei centrale (Honfoglalás)[3].

În 892/893, în înțelegere cu regele Germaniei Arnulf de Carintia, el a atacat statul Moravia Mare, asigurând astfel granița de răsărit a Franciei răsăritene. Cu acea ocazie, Arnulf i-a acordat toate teritoriile cucerite din Moravia. Kurszán a mai ocupat și partea sudică a Ungariei de astăzi, care aparținuse până atunci Țaratului Bulgar. În continuare, Kurszán a intrat într-o alianță cu împăratul bizantin Leon al VI-lea, după ce a devenit conștient asupra vulnerabilității dinspre sud a posesiunilor maghiare. Împreună cu bizantinii, el a atacat prin suprindere pe țarul Simeon I al Bulgariei.

În vara anului 904, Ludovic Copilul, fiul și succesorul fostului său aliat, Arnulf de Carintia, l-a invitat pe Kurszán și suita sa la negocieri. Purtate pe râul Fischa, discuțiile sau încheiat cu asasinarea întregii părți maghiare[4][5]. Din acel moment, Árpád a devenit unicul conducător al triburilor maghiare[6] și a ocupat unele dintre teritoriile fostului său coleg. Familia lui Kurszán s-a stabilit în apropiere de Óbuda, unde ei au construit Kurszánvára ("Castelul lui Kurszán"). După moartea lui Kurszán, ei au trăit sub numele de Kartal.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Acta historica Academiae Scientiarum Hungaricae, Volume 9, Magyar Tudományos Akadémia, 1963, p. 353
  2. ^ Mária Steiner, Museums in Budapest: Hungarian National Museum, Museum of Fine Arts, Hungarian National Gallery, Museum of Applied Arts, Ethnographical Museum, Budapest Historical Museum, Corvina Kiadó, 1985, p. 64
  3. ^ Györffy, György (1959). „Tanulmányok a magyar állam eredetéről”. Budapest: Akadémiai Publishing Company. http://mek.oszk.hu/00300/00355/html//ABC07165/08962.htm. 
  4. ^ Timothy Reuter; Rosamond McKitterick (2005). The New Cambridge Medieval History. Cambridge University Press. ISBN 0521364477. http://books.google.hu/books?id=u-SsbHs5zTAC&pg=RA1-PA545&lpg=RA1-PA545&dq=Kursz%C3%A1n&source=web&ots=KEt9qkw5Gh&sig=nE6DZOc5wUHk7mYwXA19_XO7lVk&hl=hu 
  5. ^ Andrew L. Simon, Istvan Lazar (2001). Transylvania: A Short History. ISBN 1931313210. http://books.google.hu/books?id=sCdhLh0C2okC&pg=PA32&lpg=PA32&dq=Kursz%C3%A1n&source=web&ots=P9GeNAeRAZ&sig=ZR_3-lk7iyNjd6Umib7czDHGU8U&hl=hu 
  6. ^ Conquest, Settlement, and Raids (History of Transylvania)”. Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences, joint publication with the Hungarian Research Institute of Canada, a research ancillary of the University of Toronto. 2001. http://vmek.oszk.hu/03400/03407/html/52.html. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sándor Katona, Árpád, Koronás Kerecsen Publishing Co., 2007