Jean Paulhan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Jean Paulhan
Portrait de Jean Paulhan en 1938.jpg
Naștere 2 decembrie 1884
Nîmes, Franța
Deces 9 octombrie 1968
Paris, Franța
Ocupație prozator, eseist, traducător, critic literar
Naționalitate franceză Franța
Activitatea literară
Specie literară roman
Operă de debut Les Hain-Tenys Merinas (1913)

Jean Paulhan (n. 2 decembrie 1884, Nîmes, Gard - d. 9 octombrie 1968) a fost un scriitor, critic literar și publicist francez, director al renumitei revistei literare Nouvelle Revue Française din 1925 până în 1940 și din 1946 până în 1968. A fost membru (Fotoliul 6, 1963 – 1968) al Academiei Franceze.

Scriitoarea Anne Desclos a dezvăluit că a scris faimosul roman Povestea lui O ca pe o serie de scrisori de dragoste adresate iubitului ei, Jean Paulhan, în urma remarcii acestuia că nu crede că o femeie poate să scrie un roman erotic.

Opere[modificare | modificare sursă]

  • Les Hain-Tenys Merinas (Geuthner, 1913, reeditată în 2007)
  • Le Guerrier appliqué (Sansot, 1917 ; Gallimard 1930, reeditată în 2006)
  • Jacob Cow le Pirate, ou Si les mots sont des signes (1921)
  • Le Pont traversé (1921, reeditată în 2006)
  • Expérience du proverbe (1925)
  • La Guérison sévère (1925, reeditată în 2006)
  • Sur un défaut de la pensée critique (1929)
  • Les Hain-Tenys, poésie obscure (1930)
  • Entretien sur des faits-divers (1930, 1945)
  • L'Aveuglette (1952)
  • Les Fleurs de Tarbes ou La terreur dans les Lettres (1936, 1941)
  • Jacques Decour (1943)
  • Aytre qui perd l'habitude (1920, 1943, reeditată în 2006)
  • Clef de la poésie, qui permet de distinguer le vrai du faux en toute observation, ou Doctrine touchant la rime, le rythme, le vers, le poète et la poésie (1945)
  • F.F. ou Le Critique (Gallimard, 1945; reeditată în by Éditions Claire Paulhan, 1998)
  • Sept causes célèbres (1946)
  • La Métromanie, ou Les dessous de la capitale (1946, reeditată în 2006)
  • Braque le Patron (1946)
  • Lettre aux membres du C.N.E. (1940)
  • Sept nouvelles causes célèbres (1947, reeditată în 2006)
  • Guide d'un petit voyage en Suisse (1947, reeditată în 2006)
  • Dernière lettre (1947)
  • Le Berger d’Écosse (1948, reeditată în 2006)
  • Fautrier l'Enragé (1949)
  • Petit-Livre-à-déchirer (1949)
  • Trois causes célèbres (1950)
  • Les Causes célèbres (1950, reeditată în 2006)
  • Lettre au médecin (1950, reeditată în 2006)
  • Les Gardiens (1951, reeditată în 2006)
  • Le Marquis de Sade et sa complice ou Les revanches de la Pudeur (1951)
  • Petite préface à toute critique (1951)
  • Lettre aux directeurs de la Résistance (1952)
  • La Preuve par l'étymologie (1953)
  • Les Paroles transparentes, avec des lithographies de Georges Braque (1955)
  • Le Clair et l'Obscur (1958)
  • G. Braque (1958)
  • De mauvais sujets, gravures de Marc Chagall (1958, reeditată în 2006)
  • Karskaya (1959)
  • Lettres (1961)
  • L'Art informel (1962)
  • Fautrier l'enragé (1962)
  • Progrès en amour assez lents (1966, reeditată în 2006)
  • Choix de lettres I 1917-1936, La littérature est une fête" (1986)
  • "Choix de lettres II 1937-1945, Traité des jours sombres" (1992)
  • Choix de lettres III 1946-1968, Le Don des langues (1996)
  • La Vie est pleine de choses redoutables (Seghers,; reeditată în by Claire Paulhan, 1990)
  • "Lettres de Madagascar, 1907-1910", Éditions Claire Paulhan (2007)
  • "Œuvres complètes", edited by Bernard Baillaud, Volume I, Gallimard (2006).

Academia Franceză[modificare | modificare sursă]

Predecesor:
Pierre Benoit
Fotoliul 6
L'Académie française

19631968
Succesor:
Eugen Ionescu

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Michael Syrotinski (1998): Defying Gravity: Jean Paulhan's Interventions in Twentieth-Century French Intellectual History, SUNY Press.

Vezi și[modificare | modificare sursă]