Ion Clopoțel
| Ion Clopoțel | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Poiana Mărului |
| Decedat | (93 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | profesor și ziarist |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Educație | - |
| Alma mater | Universitatea din Viena |
Modifică date / text  | |
Ion Clopoțel (n. – d. ) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1][2]
Biografie și activitatea politică[modificare | modificare sursă]
Ion Clopoțel, a deținut o serie de funcții ca profesor și ziarist: șef-redactor la ziarul „Românul”, organul oficial al comitetului național la Adunarea Națională de la Alba Iulia; a fost închis la Seghedin timp de un an (1918) cu Valeriu Braniște și alți intelectuali curajoși; fost redactor-șef și director al ziarelor Românul, Gazeta Transilvaniei și Patria; fost profesor la școala normală (preparandia) confesională din Caransebeș; fost profesor la școala superioară de Comerț din Cluj; fost inspector general administrativ pentru Moți; fost consilier tehnic în ministerul propagandei; inspector în institutul central de statistică din Președinția Consiliului; fost președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat; fost deputat de Făgăraș. Membru al ordinului Ferdinand. Fondatorul și directorul revistei Societatea de Mâine de la 1924. A fost și autorul a 23 de volume tipărite și numeroase studii și articole.[3]
Decorații[modificare | modificare sursă]
Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I (23 ianuarie 1978) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și contribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005
- ^ Decretul președintelui Republicii Socialiste România nr. 7 din 23 ianuarie 1978 privind conferirea de ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al R.S. România din 27 ianuarie 1978, art. 1.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
