Homo faber

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Homo faber (ro: Omul creator) este un concept filozofic propus de Hannah Arendt și Max Scheler prin care este descrisă capacitatea omului de a controla mediul înconjurător prin intermediul uneltelor. Henri Bergson a folosit conceptul în lucrarea Evoluția Creatioare (1907) pentru a desemna omul primitiv care își făcea singur uneltele necesare[1], și a definit inteligența drept „imaginația prin ceea ce pare a fi atitudinea originară, este însușirea de a fabrica obiecte artificiale, în special unelte de făcut unelte, și de a varia nelimitat fabricarea”[2]. În literatura latină, Appiud Claudius Caecus a utilizat termenul în Sententiae, referindu-se la abilitatea omului de a-și controla destinul și ceea ce-l înconjoară: „Homo faber suae quisque fortunae” (Fiecare om este maestrul propriului destin). În vechile teorii antropologice, homo faber, definit drept „€œomul care munceste”, este în contrast cu homo ludens , €„omul care se joaca”. De asemenea, în altă relație de opoziție este expresia deus faber (Dumnezeu creatorul), un arhetip al tuturor zeilor.

Expresia homo faber este utilizată de Pierre Schaeffer în Traite des objects Musicaux cu sensul de „€œomul creator de muzică”; prin această își exprimă experiența sa brută în creația muzicală. Concluzionează că homo faber îl va precede mereu pe homo sapiens în procesul creației. Homo faber este și titlul unei cunoscute nuvele a autorului de origine suedeză Max Frisch, publicată în 1957. Povestea a fost ecranizată în filmul Voyager, cu Sam Shepard și Julie Delpy[3].

Henri Bergson[modificare | modificare sursă]

În lucrarea Evoluția Creatoare, filosoful francez aducea la cunoștința contemporanilor săi că „Dacă am putea să ne lipsim de orgoliu, dacă pentru a ne defini specia am respecta ceea ce istoria și preistoria ne înfățișează drept caracteristică statornică a omului și inteligenței, n-am mai vorbi poate de homo sapiens, ci de homo faber”[2]. Omul are acel „instinct desăvârșit” care „este o însușire de a folosi și chiar de a construi instrumente organizate; inteligența desăvârșită este însușirea de a fabrica și de a întrebuința instrumente neorganizate”[4].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Homo faber pe dexonline.ro
  2. ^ a b Bergson, Henri, Evolutia Creatoare, trad. Vasile Sporici, Ed. Institutul European, 1998, pag. 137
  3. ^ Voyager pe imdb.com
  4. ^ Bergson, Henri, Evolutia Creatoare, trad. Vasile Sporici, Ed. Institutul European, 1998, pag. 138