Graiul comunei Racovița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol dezvoltă o secțiune Graiul comunei Racovița a articolului principal, comuna Racovița, Sibiu.
SiglaRacoviţa.png Racovița, Sibiu
SediuCompaniei7Racoviţa.jpg Administrație Danga pentru vitele din Racovita, Sibiu - clipart.jpg Economie Pieptar.JPG Etnografie
FilialstuhlTalmesch.svg Evul Mediu Relieful la intrarea Raului Olt in defileu.gif Geografie Locuitor in ie si clop ciobanesc din Racovita, Sibiu.JPG
Grai
RacoviţaToporaşSilex.jpg Istorie ValeriuFlorianuRacoviţa.jpg Personalități GrupRacoviceni1956.jpg Populație
GãtitulCapuluiRacoviţa.jpg Port PetruFlorianuRacoviţa.jpg Preoți Biserica din Racovita, Sibiu - clipart.jpg Religie
ŞcoalaGrănicereascăRacoviţa.jpg Școală HartaToponimica.png Toponimie FaţăMasăRacoviţa.jpg Țesături

Vocalismul[modificare | modificare sursă]

Vocale.

  • a – Se înlocuiește cu:
    • a = ă : arpăcaș, băracă, căbană, călindar, măi ("nu măi știu"), tărabă, tăvan, Văsîle, etc.
    • a = o :o mers; o stat; o plătit; o fost; s-o dus; s-o măniat; trop.
    • a = ea , rezultând “peană” în loc de pană, peată, peară.
  • ă – Se înlocuiește cu:
    • ă = a în cazul adverbului "măcar" apărând forma “mácăr”.
    • ă = e : beșâcă; a brezda; a crepa; peun.
  • e – Se înlocuiește cu:
    • e = ă : barăm, blăstăm, coajă, dăpănat; mușățăl; păreche; a șădea; a țăsăla, dar și în forma de plural, rezultând: brață; buză; mesă; mâță; motoară etc., dar: bleg, întreg, merg, șterg etc.
    • e = i : om biat; ciapă; cal briaz; cias; dial; biton; sicret; "nu ti teme"; etc.
    • e = î : arândă; arândaș.
    • e = o : porțolan; vijolie.
    • e se suprimă în pronunțarea unor cuvinte, rezultând construcții de forma: măsa, mirță, nădușală, ravăn, samă, sară, strașână, zamă, etc.
    • ex = ig, în forma: igzamăn.
  • i – Se înlocuiește cu:
    • i = a : anginer.
    • i = ă : năsâp, sălbătăciune.
    • i = e : beserică; feregă; nește; nescaiva; am trimes etc.
    • i se adaugă înaintea vocalei e, ajungându-se la pronunții de felul acestora: ieste, liespede, mierge, niegru, părechie, "haine riele", "nu-i triece".
    • i = î : cuțât; frațâ; jâreadă; mașână; răzâmat; sâlă; sâmț; șâr; târzâu; țâgan; zâce; zâle etc., dar milostiv, miruit, mintenaș, tineri.
    • i = u : afună, afuniș; jutar.
    • i nu se pronunță în cazul unor cuvinte, rezultând: bidigane, câne, mâne, mâni, numa, pâne, voinic etc.
    • i nu se pronunță după consoana ț în pluralul unor cuvinte, rezultând forme de felul acestora: bălț, dinț, fraț, hărț, lăz, sfinț, străiț, zâmț etc.
  • î – Se înlocuiește cu:
    • î = ă : bâzăit; cârăit; mârăit; pănă; părăul; răzgăit.
    • î = i : tinăr.
  • o – Se înlocuiește cu:
    • o = a : șomoiag.
    • o = ă : apăi; birău(pentru birou); directăr; omărî; tropăi etc.
    • o nu se pronunță în cazul substantivului baionetă, rezultând bainetă sau bainet.
    • o = u : a durmi.
  • u – Se înlocuiește cu:
    • u = ă : mulțămit.
    • u se "aude" înaintea vocalei o în unele cuvinte, rezultând forme ca: uom, uos etc.
    • u = î în cazul substantivului "bujor" și a familiei sale de cuvinte, rezultând: bâjor, îmbâjorat etc.
    • u = e în cazul substantivului "umplutură", rezultând: umpletură.
    • u = o : abor; coraj; graor; mascor; notreț; ploton; scaon; taor etc.
    • u se adaugă la sfârșitul unor cuvinte terminate în i, apărând forme ca: descuiu, încuiu, mălaiu, săcuiu, tăhuiu, vătraiu etc.

Diftongi.

  • ea=a; căța.
  • ua=o, rezultând: doo, în loc de două; noo, în loc de nouă; ploo, în loc de plouă; roo, în loc de rouă; voo, în loc de vouă; oo, în loc de ouă, dar și oauă.

Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995

Consonantismul[modificare | modificare sursă]

Consoane.

  • b - Se înlocuiește cu:
    • b = p : opservație; supțâre.
    • b nu se pronunță la sfârșitul prepoziției "sub", apărând formele: su bancă; su fereastră; su lemne; su pat, etc.
    • b se introduce în substantivul "schimonoseală", rezultând "schimbonosală".
  • c - Se înlocuiește cu:
    • c = g : gârligiu; prepeleag; ognă; sog, etc. Apoi "togmai" în loc de tocmai, prezentă fiind și forma "tomai".
    • c = ț : bițicletă; țentimetru, țiment; țircular, etc.
  • d. Consoana d dispare în cazul pronunției verbului "a gândi" și a familiei sale, rezultând forme ca: a gâni, gânesc, s-o gânit, dar și în cazul adjectivului "vrednic" apărând "vrenic".
    • d = g în substantivul "grandoman", rezultând - grangoman.
    • d = gh în cazul substantivului "undiță", rezultând unghiță.
    • d se înlocuiește cu r în cazul substantivului "advocat", rezultând "arvocat".
    • d se înlocuiește cu t în cazul substantivului "limonadă", rezultând "limonată".
  • f și g. Se înlocuiește cu v în cazul substantivului "praf", rezultând "prav". Idem cu g, din "prag", rezultând tot "prav".
  • h - Se înlocuiește cu:
    • h = g în substantivul propriu "Astrahan", rezultând "Astrăgan", "blană de astrăgan".
    • Grupul "ghi" se transformă în "gî" în cazul verbului "a ghici" și a familiei sale, rezultând forme ca: a gâci, gâcitor, gâcit, gâceală.
  • n = l în forma "geamantal".
  • p - Se înlocuiește cu:
    • p = b : bezevenchi.
    • p = c : cotcoavă în loc de "potcoavă".
  • r - Se înlocuiește cu:
    • r nu se pronunță în prepoziția "prin", rezultând forma "pin".
    • r = i în cazul adverbului "parcă", rezultând "paică".
    • r = l în unele cuvinte, rezultând: galgară și gălgăriță.
  • s - Se înlocuiește cu:
    • s = ș : paș, șchilav, șchiop, șchiuri.
    • s = ț : subțuoară.
    • s = z : conzilier, lezne, pleaznă, zmântână.
  • ș - Se înlocuiește cu:
    • ș = j : aj bea, aj face, dujman.
    • ș = s : sperlă, gris.
    • ș nu se pronunță în cazul substantivului "cloșcă", rezultând "clocă".
  • t - Se înlocuiește cu:
    • t = d în substantivul "privată" (latrină), rezultând "privadă".
    • t nu se pronunță în cazul substantivului "batjocură" și a derivatelor sale, rezultând "bajocură", "a bajocori", etc.
    • t = m în substantivul "îndărătnic", rezultând "îndărămnic".
    • t = ț în substantivul "scripet", rezultând "scripeț".
  • v - Se înlocuiește cu:
    • v = f în substantivul "sfeter"(jerseu).
    • v = h : hiclean, holbură; hulpe.
    • v = l în cazul substantivului "văduvar", rezultând "vădular".
    • v = m în cazul verbului "a râvni" și a derivatelor sale, rezultând: a râmni, râmneală, râmnicios.

Paletizarea consoanelor.

  • bi = ghi : aghia, corghi, ghine, ghiciu, ghibolă, a orghi, a scoghi, etc., dar: bilet, binefacere, birjă, biserică, bitușcă, binefacere, bibliotecă, etc.
  • fi = hi : h'icat, h'iere, h'in(ca substantiv), h'iert, etc., dar: ficior, film, fin(adjectiv), firmă, firnais, fisc, etc.
  • mi = ny : anyază, nyc, nyel, nyere, nyreasă etc., dar: mină, minciuna, minte, mistreț, mistrie etc.
  • ni = n' , însă numai în cazul lui "nimic" și "nimicuri", rezultând: "n'in'ic" și "n'in'icuri", însă: nisip, nimurug, nicovală, nins, nivelat etc.
  • pi = k : cok'il, k'icătură, k'icior, k'ilă, k'iron, k'imniță etc., dar : pictor, pingele, pinten, pipă, pipotă, pisică, pitic, pitulice, rapiță etc.
  • vi = v : viclean, vierme, vier, vin, viș, Racovița etc., dar: viață, vilă, vineri, vinete, viorea, virgulă, vitriol etc.

Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995

Morfologia[modificare | modificare sursă]

Substantivul: vocala e din finalul unor substantive trece în ă, apărând forme ca : cucuruză, ogoară, capiță, frunză, gainușă, păpușă, etc.

Articolul demonstrativ se întrebuițează sub formele: ia, iel, iele, iei.

Pronumele: io, nost, vost, noaste, voaste, ale tele, ăsta, ăla, ălălant, ălelante, ăilanți, nime, nimurui etc.

Numeralul: toatele, toticelea, totișoară, toticuță etc.

Verbul cu diverse forme, ca: pociu, văz, puiu, spuiu, viu(pentru vin), găst, căst, oi mere, om prânzi etc.

Adverbul: batăr, nicăiri, nicăirea, înuntru, înluntru, înlontru etc.

Prepoziția: cătă, înt-o, dint-o, pint-o etc.

Interjectia: noa, iacătă-o, iacătă-l, văsta-i etc.

Accidente fonice.

  • Metateză: pătrupop, polecră, crastavete, caralabe, craston, preceptor(agent fiscal), crătință, feldără, păstrănac, prisat, pristiț, potrocol, legistru, sfleder, scripezală, etc.
  • Afereză: dineaori, nafură, salm(pentru psalm), Saltire, feșnic, feștanie, ice(pentru zice).
  • Asimilare(numai în secolul al XIX-lea: bibol, pentru bivol).
  • Conatminare: prinzioner sau prinzonier, pentru prizonier.
  • Epenteză: hărană, hirean, iescăle, dirept, direptate, îndirepta, dires etc.
  • Proteză: asudoare, ișcoală, sfâță, zgaiță etc.

Nota: Analiză în Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995

Glosar[modificare | modificare sursă]

Cuvânt Morfologie Explicație
Litera B
Bácăză subs.feminin Bucătărie mică de vară
Bandoci verb A trândăvi; a lenevi
Bărtăcí verb A călca fără rost, prin noroiu, a stropși
Béu subs. neutru Pietricică mică, de formă ovală sau rotundă
Bláznă subs.feminin femeie urâtă; proastă
Boancă subs.feminin Clopot mare, pentru vite, confecționat din tablă, cu sunet dogit
Bocán subs.neutru cu referire la fructe sau cartofi: cu dimensiuni mai mari decât cele obișnuite
Brictáș subs.neutru Portmoneu
Brótină subs.feminin Cuptorul sobei
Buceát adjectiv Referitor la copii: bucălat
Bujghét subs.feminin Adunătură, ceată de copii
Bumbíc subs.neutru Buton
Litera C
Carău subs.masculin Țigan
Căpănéț subs.neutru Diminutiv al lui cap
Cicirigós adjectiv Cu referire la copii:plăpând, firav
Cioromăní verb Referitor la oameni: a se certa
Ciruí verb Referitor, mai ales la copii: a se murdări
Cirmuluí verb Referitor la oameni: a li se apleca; a suferi de indigestie
Câcăí verb A se bâlbâi
Clăncău subs.masculin Familiar: om înalt
Cocăí verb A se coace ceva, din aluaturi
Cocorozâ verb A face cocoroade; cocături
Codârlăí verb A cotrobăi
Colnăcelă subs.feminin Zăpușeală
Cosoí verb Cu referire la copii: a se fâțâi; a nu avea astâmpăr
Cupcícă subs.feminin Cană mică
Litera D
Dănărău subs.masculin Om prost
Dermelí verb A se obișnui; a se deda
Dehămát subs.masculin Copil neastâmpărat
Dibalău subs.masculin Om dibaci, îndemânatic, dar și viclean
Dihăí verb A alunga, în special porcii din curte
Diúg subs.masculin Om greoi, comod, nepăsător
Divăsí verb A risipi; a distruge; a prăpădi
Dârlogí verb Cu referire la oameni dar și la vitele de jug; a se epuiza; a se istovi
Dodonéț adjectiv Grăsuț; dolofan
Drăgăní verb Cu referire la tineri; a se drăgosti; a se giugiuli
Drămăluí verb A drămui
Drevuí verb A se zbate; a se frământa
Duduí verb A alunga
Durăi subs.masculin A se strica; a se scrinti la cap
Litera F
Fápt subs.masculin Salamndră
Fâcăí verb A migăli; a mișca mereu ceva, încoace și încolo
Fâscăí verb Peiorativ. A fluiera
Flámă subs.feminin Mulțime mare("Toată flama lu~ Păpuc")!!!
Floieraș subs.masculin Grangur; fluierar
Foioágă subs.feminin Om slab; nepuntincios
Forostuí verb A face ceva temeinic, trainic
Litera G
Gevălái sub.neutru Gălăgie mare, agitație
Ghiboárcă subs.feminin Bivolă
Ghităní verb A asupri; a persecuta
Groponát adjectiv Referitor la teren; denivelat; plin cu gropi
Gurăví verb A se certa; a se ciondăni
Litera H
Hartalíc subs.neutru Ceartă; necaz; frecătură; treabă multă
Hirghení verb A urni; a pune la treabă
Hobârlău subs.neutru Partea de jos a unui pat suprapus(etajat)
Litera I

Antroponimia[modificare | modificare sursă]

Este cunoscut faptul că în evul mediu o bună parte din populație nu avea nume de familie ci doar de botez. În această situație identificarea indivizilor se făcea după numele părinților, după localitatea de origine, după ocupații sau particularități fizice, după porecle etc., practic neexistând nici un criteriu uniform și definitiv în domeniul denominației personale[1].

Referiri stricte la Racovița se găsesc în conscripțiile din secolele XVII și XVIII, în care se întâlnesc în mod frecvent nume de iobagi sub forma: Toma Badiului, Crulia Paraschivului, Cîndea Chilinii, Marin țiganul, Onia lui Vasilie etc. Tot în această perioadă a fost frecvent fenomenul de schimbare a funcției numelor, din prenume în nume de familie sau chiar supranume și invers. Acestei situații i s-a pus capăt doar o dată cu includerea satului în granița militară în 1765, când din considerente de ordin militar, evidența populației a început să fie ținută strict. De acum, a rămas ordinul împăratului Iosif al II-lea potrivit căruia fiecare cetățean al împărăției trebuia să aibe două nume[2], sistem care a căpătat caracter oficial, accentuat pe parcursul anilor prin legiuirile din 1895, 1936 si 1950.

Nume de botez.În perioada 1698 - 1988, respectiv pe parcursul a 290 ani, în sat au fost folosite 432 nume de botez dintre care 226 pentru fete și 206 pentru bărbați. Acesta s-a dat în funcție de:

  • Obiceiuri si traditii.
  • Numele părinților.
  • Numele sfântului sărbătorit în ziua nașterii.
  • Numele sfântului luat ca protector sărbătorit, cel mai apropiat calendaristic de ziua nașterii.
  • Nume calendaristice.
    • Pentru femei: Agafia, Elisafta, Eutimia, Joia, Măcinica, Pelaghia, Rusalina, Tavivta, și Zenovia.
    • Pentru bărbați: Aftenie, Bonifaciu, Crăciun, Filon, Iordan, Martinian, Pamfilie, Porfirie, Simedru.
  • Originea latină ce nu se putea maghiariza[3][4], spre sfârșitul secolului al XIX-lea, apar nume latine în familii de intelectuali(familia Florianu) și după aceea la ceilalți locuitori:
    • Pentru femei: Aurelia, Cornelia, Felicia, Iustina, Lucreția, Octavia, Veronica și Virginia.
    • Pentru bărbați: Aurel, Cornel, Iuliu, Laurean, Liviu, Octavian, Ovidiu, Romulus, Traian, Valeriu și Victor.
  • Originea "domnească". Aceste nume noi, au apărut în primele decenii ale secolului al XX-lea și s-au întâlnit pentru prima oară în mediul țigănesc de unde s-a răspândit mai apoi și printre "români". Acum apar nume provenind din diminutive și apare practica de a se da noului născut două nume de botez precum și altele.
    • Pentru femei: Aurica, Doina, Georgeta, Leonora, Lucia, Stela, Viorica, Violeta, etc.
    • Pentru bărbați: Adrian, Eugen, Ionel, Marcel, Nelu, Nicușor, Răzvan, Sandu, Sergiu și Virgil.
  • Originea modernă sau ultramodernă ce a apărut în anii 1986 - 1988:
    • Pentru femei: Georgiana, Claudia, Laura, Corina, Nicoleta, Silvia, Magdalena, Daniela, Anca, Diana, Adriana, Ionela, Andreea, Mihaela, Florina, Simona, Ileana, Elvira, Bianca, Cătălina, Emanuela, Mitrana, Constantiana, Marcela și Steluța.
    • Pentru bărbați: Mircea, Florin, Marius, Sorin, Sabin, Valentin, Augustin, Adrian, Iulian, Dan, Marian și Silviu.

Nume de familie. Între anii 1698 - 1988, documentele au înregistrat 574 nume ceea se consideră o mobilitate importantă a populației Racoviței, condiționată direct de factori religioși, social-economici și politici.

Numărul numelor de familie pe perioade istorice au variat după cum urmează:

  • Perioada 1698 - 1764 sunt înregistrate 128 de nume. Cele mai vechi familii din sat, atestate documentar încă din 1698 sunt: Bobanga, Dan, Doican, Ionuș, Muntean, Olaru, Ritivoi, Suciu și Urs.
  • Perioada 1765 - 1851 au apărut 170 nume noi, purtătorii lor formând baza Racoviței "moderne", situație ce se menține până la sfârșitul secolului al XX-lea.
  • Perioada 1852 - 1940 apar 120 nume noi.
  • Perioada 1941 - 1988 se mai adaugă 156 nume.
  • În anul 1988, în sat au fost înregistrate 197 nume de familii a căror frecvență statistică în ordine descrescătoare este următoarea: Murărescu(23), Fogoroș(23), Maxim(22), Limbășan(20, Vasiu(19), Stoichiță(17), Rațiu(16), Olaru(16), Drăgoiu(15), Stoica(14), Suciu(13), Călin(13), Balea(12), Trif(12) și la egalitate (10): Gabor, Măierean, Popa, Păcurar, Rusu și Sîrbu.

Numele de familie s-a dat în funcție de:

  • Apartenența locală a oamenilor[5]., în acest sens atrage atenția terminația "ean" sau "an" a numelui. Logica obligă să se accepte ipoteza că aceștia la data stabilirii în Racovița aveau alt nume.
  • Însușirile fizice sau morale: Albu, Bălan, Bunea, Crețu, Dobrin, Gagiu, Lungu, Micu, Negroiu, Ochea, Păpălau, Piper, Pîrjol, Sărac, Scurtu, Stîngă, Subțirelu, Vereș, Visu, etc.
  • Denumirea unor plante sau animale: Buha, Busuioc, Călin, Capră, Coțofană, Cucu, Fluieraș, Frunză, Hirst, Lăluț, Lupu, Neghină, Porumbar, Rață, Urs și Urzică.
  • Ocupația locuitorilor: Băiaș, Boariu, Brudar, Căldărar, Chivăraru, Cimpoiașu, Ciurar, Cojocaru, Covaciu, Faur, Ferestar, Gornic, Iagăr, Lăcătuș, Lingurar, Măcelaru, Moraru, Păcurar, Pădurar, Rășinar, Spătaru, Stăvaru, Tăbăcaru și Timar.
  • Condiția socială: Cătană, Chelaru, Curuț, Diac, Dragoman, Haiduc, Pușcaș, Săbăduș, Șerb, Țăran.
  • Grupul etnic din care făceau parte: Aleman, German, Grecu, Horvat, Magyari, Neamțu, Rusu, Sasu, Schiau, Sîrb, Szekely, Turcu.

În afara sistemului oficial de denominație, în mod frecvent, atât în trecut cât și în prezent, în sat a fost și este la mare cinste sistemul de denominație locală cunoscut și folosit de către membrii întregii colectivități în toate împrejurările. La baza acestui sistem a stat în primul rând relațiile de înrudire dintre indivizi, poreclele acestora sau a familiilor lor, ceea ce înlătură încurcăturile posibile produse de fenomenul de omonimie, excluzându-se astfel orice confuzie.

Considerate în mod greșit ca nume de "batjocură", poreclele și respectiv supranumele, sunt expresii vii ale spiritului de observație și a simțului ironic popular, unele dintre acestea fiind menționate ca atare în trecut chiar și în actele de stare civilă, transmițându-se din tată în fiu până în zilele noastre. Alte porecle au dispărut o dată cu cei ce le-au purtat, amintirea lor dăinuind totuși până în zilele noastre atât în tradiția orală cât și în toponimie. Poreclele s-au dat după:

  • Particularități fizice: Anica a mare, Barbă-ruptă, Buceata, Burtosu, Căldărușa, Comănean ăl mare, Comănean căruntu', Codiță, Crăcănău, Crăcea, Chicior de porc, Gușatu', Măria a înaltă, Micuțu', Bobangî, Orbu lu Ghiță Raț, Pulpa, Pociumpu', Puntu, Rotundu', Răgușitu', Cheptosu', Strîmbu', Surdu', Șchiopu' și Tuciu.
  • Îndeletniciri sau funcție socială: Carahulă, Căpităneasa, Cătănița, Ceacu, Ciobanu, Ciobănoiu, Comorașu', Dascălu cantorului, Doagă, Domnișoru', Diplășița, Funariu', Ilia cătanii, Ilia poștarului, Majoru', Onu diplașului, Onu lu Pătru Diac, Pătru-dobaș, Raț-boltașu', Rîndașu', Suștărelu', Toma fleșăriții și Țăghi de pipă.
  • Deformarea unui cuvânt în pronunția copiilor sau prin afereză: Cene<Aftenie, Cima<Achim, Cimucă<Achimucă, Dică<oțîrică, Dilă<Bădila, Donu<Spiridon, Ghică<Gheorghică, Hilă<Mihăilă, Leanu<?, Lomu<Avisalom, Nilu<Daniel, Nisă-ni<Dionisie, Niță<Ioniță, Nonu<Simion, Oanene<Ioan, Sonu<Simion, Tănase<Aftanase.
  • Particularități de vorbire: Dărînatu', Deagă, Dede, Fonfea, Gîgă, "Ia, dragă, ia!", Nema, "Șai, șai", Tora.
  • Obiceiuri, năravuri, deprinderi și particularități psihice: Fetelea, Fîsu, Floierașu', Fudulu', Hăbuc, Hogea, Păpuc.
  • Întâmplări memorabile sau anecdote legate de viața indivizilor respectivi: Zmeuraru, Tîța lu' Iojă.
  • Nume de animale:Mîțu, Oaia Teiului.
  • Nume de copaci: Coprina, Teiu.
  • Localitatea de origine: Avrigeana, Brădeana, Buciumeana, Colunu, Cornățana, Șăghișana, Scoreana, Tălmaceanu, Vădenoaie.
  • Preferințe pentru anumite alimente sau preparate culinare: Friptă-carne, Hencleș, Plăcinta, Șorlic, Taie pită, Tămaș, Urdă.
  • Diminutive sau augmentative trecute apoi în porecle: Bănoaie, Bobănguț, Ceali, Crișănuț, Ferențoaie, Găborel, Drăgoiaș, Ghoerghiță, Grigolaș, Iojă, Ioncică, Manoilă, Lăică, Manolică, Mohănel, Niculiță, Nițoiu, Pănguț, Rusuleț, Sarica, Saricoasa, Sîrbuleț, Stăncuț, Tămășoiu, Uțu.
  • Locul de așezare a gospodăriei: Călin din "Bălți", Călin din "Rîpă", Dionisă de pe chimniță, Filon din Deal, Gheorghe din Hulă, Gheorghe din Șăs, Teiu din "Rîpă".
  • Numele de botez sau de familie a unor înaintași: Boștina, Bricăl, Cioboată, Condriț, Dogaru, Dudescu, Orlățan, Șoner, Șuteu, Todea.
  • Porecle date la întâmplare sau de origine încă necunoscută: Aripa satanii, Barom, Biri, Bîrna, Boambă, Bubunică, Cami, Ciocănel, Ciotea, Clinciu, Clonăr, Coțoi, Dîrnău, Florcea, Ghighi, Lăpăriga, Lișcu, Menchiu, Pihi, Piț, Poiată, Răpăliga, Roajdă, Robel, Tetere, Varava, Tri-păpuci.

Concluziile de analiză a antroponimiei locului:

  • Racovița a fost întotdeauna un sat românesc în toată ființa sa datorită caracterului covârșitor al numelor românești.
  • Numele de sorginte maghiară, germană sau sârbă aparțin perioadei graniței militare când au fost aduși în sat grăniceri de alte naționalități.
  • Numele "străine" sunt de factură recentă, ca rezultat al unor căsătorii mixte, dar și al așezării în sat ca și chiriași sau chiar ca proprietari, a unor angajați de la întreprinderile sau fabricile din jur.

Nume de botez pentru femei[modificare | modificare sursă]

Nume dat persoanelor de sex feminin și anul când au fost pentru prima dată menționate în arhivele satului:

Nume An Nume An Nume An Nume An Nume An Nume An Nume An
Achimuța 1942 Chira 1756 Eudochia 1840 Iustina 1892 Marinca 1856 Paula 1980 Tavivta 1932
Adela 1892 Chiva 1842 Eufimia 1930 Joia 1863 Marinela 1962 Paulina 1898 Tecla 1865
Adina 1975 Chivuța 1970 Eufrosina 1856 Larisa 1982 Marioara 1961 Pelaghia 1898 Teodora 1750
Adriana 1965 Claudia 1971 Euftimia 1879 Lavinia 1974 Marișca 1894 Petca 1765 Teodosia 1836
Agafia 1757 Constantina 1988 Eugenia 1887 Laura 1903 Marta 1876 Petria 1843 Terezia 1860
Alexandra 1981 Constanța 1908 Eusebia 1844 Lenuța 1961 Mauriția 1894 Peuna 1843 Tinia 1843
Alexandrina 1883 Corina 1975 Eusevia 1840 Leonora 1933 Măcinica 1843 Puia 1894 Tița 1840
Amalia 1962 Cornelia 1871 Eutimia 1878 Leontina 1888 Măgherana 1840 Rafira 1847 Todea 1874
Ana 1721 Crina 1977 Felicia 1896 Leontinia 1924 Marinca 1920 Ramona 1979 Tudora 1890
Alina 1975 Cristina 1765 Fica 1839 Letiția 1914 Mărioara 1974 Raveca 1841 Uca 1856
Anastasia 1886 Dafina 1838 Filofteia 1871 Lidia 1934 Măriuca 1843 Rodica 1961 Valentina 1953
Anca 1975 Dana 1980 Fira 1839 Ligia 1934 Măriuta 1839 Romica 1978 Valeria 1865
Andreea 1982 Daniela 1962 Floarea 1721 Lili 1843 Mihaela 1970 Rosina 1872 Valerica 1986
Angela 1962 Delia 1977 Florentina 1919 Liliana 1968 Mina 1851 Rozica 1964 Vasilica 1750
Anghilina 1830 Denisa 1970 Florica 1841 Lina 1839 Mioara 1866 Rusalina 1852 Văruca 1951
Anica 1840 Diana 1979 Floricica 1969 Linca 1844 Mirela 1972 Ruxandra 1881 Verona 1861
Anicuța 1962 Dobra 1698 Florina 1974 Livia 1919 Mîndra 1855 Safta 1842 Veronica 1896
Anișca 1835 Dobrița 1892 Florinela 1978 Loredana 1976 Mitrana 1988 Salomia 1839 Veturia 1912
Anișoara 1972 Dochia 1865 Frumalina 1860 Lucia 1919 Monica 1976 Sanda 1834 Vica 1842
Antonia 1981 Doina 1910 Gabriela 1971 Lucica 1975 Nuica 1750 Sara 1842 Victoria 1874
Anuța 1843 Domnica 1842 Garofița 1978 Lucreția 1866 Năzărica 1835 Sarefta 1864 Vicleta 1932
Aurelia 1889 Doriana 1961 Georgeta 1942 Ludovica 1857 Neacșa 1893 Savina 1840 Viorica 1904
Aurica 1934 Dorina 1896 Georgiana 1980 Luiza 1857 Neaga 1698 Sia 1842 Virginia 1883
Aurora 1908 Ecaterina 1845 Gheorghina 1840 Luminița 1967 Nica 1839 Silvana 1977 Viroana 1896
Barbara 1869 Elena 1839 Ileana 1851 Magdalena 1845 Nicoleta 1975 Simona 1972 Vista 1840
Bianca 1973 Eleonora 1856 Iliana 1858 Mandea 1874 Nuța 1834 Sofia 1839 Voica 1698
Bița 1750 Elina 1839 Ilina 1750 Manuela 1970 Oana 1919 Stana 1721 Zarefta 1887
Bucura 1840 Elisabeta 1858 Ioana 1821 Mara 1765 Octavia 1893 Stanca 1839 Zenovia 1860
Caliope 1895 Elisafta 1841 Ionela 1972 Margareta 1928 Olimpia 1903 Stela 1924 Xenia 1933
Camelia 1971 Elvira 1811 Iosefa 1877 Maria 1962 Olivia 1970 Steluța 1988
Carolina 1896 Emanuela 1988 Iova 1847 Mariana 1943 Opreana 1721 Stoichina 1838
Carmen 1971 Emilia 1866 Irina 1912 Marieta 1965 Otilia 1917 Susana 1835
Cătălina 1988 Esera 1981 Iuliana 1843 Marina 1879 Paraschiva 1842 Tatiana 1927

Nume de botez pentru bărbați[modificare | modificare sursă]

Nume dat persoanelor de sex masculin și anul când au fost pentru prima dată menționate în arhivele satului:

Nume An Nume An Nume An Nume An Nume An Nume An Nume An
Achim 1850 Chirilă 1765 Florea 1765 Leonte 1896 Nicodim 1765 Sebastian 1975 Vichente 1849
Adam 1765 Chirion 1888 Florin 1961 Liviu 1893 Nicolae 1698 Serafim 1892 Victor 1871
Adrian 1919 Ciprian 1979 Gabriel 1972 Luca 1698 Nicușor 1970 Sergiu 1984 Viorel 1896
Aftenie 1847 Cîndea 1698 Gafton 1765 Lucian 1972 Nistor 1765 Silivestru 1850 Virgil 1934
Alexandru 1765 Claudiu 1970 Gavril 1698 Ludi 1922 Octavian 1880 Simedru 1765 Zacheu 1861
Alin 1979 Condriț 1866 Gheorghe 1698 Ludovic 1880 Oprea 1698 Simion 1698 Zaharie 1765
Andrei 1698 Constantin 1698 Gherasim 1865 Lupu 1765 Opriș 1698 Sofron 1765 Zoltan 1875
Androne 1764 Cornel 1895 Grancea 1698 Macavei 1765 Ovidiu 1900 Sorin 1916
Anghel 1898 Cosmin 1972 Hani 1865 Maniu 1698 Pamfil 1899 Spiridon 1868
Anton 1839 Costea 1914 Haralambie 1838 Marcel 1909 Pamfilie 1900 Stan 1900
Andi 1981 Costică 1900 Iacob 1839 Marcu 1721 Pantelimon 1848 Stanciu 1698
Antonie 1985 Crăciun 1765 Iancu 1911 Marian 1907 Pascu 1765 Stanislav 1849
Aron 1765 Cristian 1980 Ionuț 1981 Marin 1765 Paul 1856 Stănilă 1765
Arpad 1983 Cristinel 1970 Ieronim 1893 Marinel 1970 Pavel 1698 Stelian 1979
Artemiu 1985 Crucean 1863 Ilarion 1865 Marius 1971 Petru 1721 Stoica 1898
Artimon 1857 Danciu 1877 Ilie 1698 Martinian 1896 Pompiliu 1909 Stoian 1765
Atanasie 1765 Daniel 1832 Ilisie 1841 Matei 1842 Porfirie 1825 Stoican 1861
Augustin 1973 David 1756 Ioachim 1843 Maxim 1765 Procopie 1845 Șerban 1858
Aurel 1858 Dănuț 1968 Ioan 1698 Maximilian 1906 Precup 1897 Șomu 1853
Axentea 1982 Dionisie 1802 Ionel 1962 Micu 1857 Radu 1698 Ștefan 1698
Banciu 1765 Dorel 1965 Iordan 1765 Mihai 1698 Răzvan 1984 Teofil 1898
Bancu 1912 Dragomir 1895 Iosif 1765 Mihail 1892 Remus 1907 Teodor 1698
Barb 1721 Dumitru 1698 Iovan 1765 Mihăilă 1698 Roman 1922 Tiberiu 1970
Bartolomeu 1721 Eduard 1855 Irimie 1698 Mihăiță 1968 Romeo 1970 Tincu 1910
Bărbat 1765 Emanuil 1840 Irod 1765 Mihu 1698 Romulus 1856 Toma 1698
Bogdan 1983 Emil 1979 Isăilă 1765 Mihnea 1765 Rudi 1895 Traian 1860
Bonifaciu 1897 Emilian 1905 Ispas 1765 Mircea 1916 Rupa 1840 Trif 1803
Bucur 1698 Eremia 1971 Iulian 1919 Miron 1895 Rusalim 1875 Ulpiu 1907
Bunea 1698 Eugen 1924 Iuliu 1857 Mitrofan 1871 Sabin 1893 Ursu 1765
Candit 1847 Ferentz 1848 Iustin 1920 Moise 1698 Samuil 1879 Valentin 1962
Carol 1850 Filip 1721 Laurean 1903 Nanu 1877 Sandu 1976 Valeriu 1864
Carolea 1895 Filon 1848 Laurențiu 1911 Nelu 1968 Saul 1898 Valom 1865
Cătălin 1973 Flavius 1979 Lazăr 1721 Nenciu 1698 Savu 1840 Vasile 1698

Nume de familie[modificare | modificare sursă]

Nume de familie și anul când au fost pentru prima dată menționate în arhivele satului:

Nume An Nume An Nume An Nume An Nume An Nume An Nume An
Achim 1721 Bricăl 1858 Danciu 1938 Grovu 1953 Maxim 1809 Perju 1949 Subțirelu 1934
Adam 1715 Brudar 1809 Daneș 1971 Gurlie 1698 Măcelaru 1862 Peter 1987 Suciu 1698
Albu 1765 Brumă 1981 Danteș 1939 Gusan 1826 Măerean 1809 Petru 1958 Szabo 1928
Aleman 1809 Buciumean 1809 David 1864 Haica 1829 Măhăra 1809 Petrușel 1969 Szarvadi 1877
Alguati 1937 Bucur 1809 Dănilă 1856 Haiduc 1809 Mărginean 1809 Piper 1765 Szekely 1848
Andrei 1765 Bucurenciu 1765 Dăscălescu 1976 Halmaghi 1818 Mărie 1940 Pîrjol 1944 Șandru 1826
Andreiaș 1766 Buda 1726 Dera 1974 Hanea 1980 Măriuța 1765 Pîrvu 1851 Șanta 1981
Amorăresei 1987 Budac 1971 Diac 1809 Hapca 1988 Menchiu 1980 Pleșa 1968 Șerb 1698
Anghelea 1925 Budică 1953 Dietrich 1892 Harro 1935 Mereș 1829 Podorean 1941 Șerban 1698
Anghelina 1964 Buha 1954 Dina 1850 Hațegan 1721 Metea 1777 Pogan 1925 Șerbănescu 1940
Anton 1947 Buian 1847 Doboș 1960 Hălmagiu 1854 Metz 1854 Pop 1721 Șfaițer 1979
Antonie 1881 Bulborea 1757 Dobra 1698 Hășegan 1950 Michiu 1931 Popa 1818 Șoner 1809
Apostol 1968 Bunaciu 1973 Dobrin 1867 Henteș 1861 Miclăuș 1820 Popel 1981 Șoroian 1839
Ardelean 1843 Bundă 1873 Dogariu 1855 Herman 1924 Micu 1888 Porumbar 1765 Șotea 1945
Aron 1988 Busuioc 1877 Doican 1698 Hiluț 1863 Mihai 1721 Porumbăcean 1809 Ștefan 1965
Aroș 1940 Buta 1971 Dolomeț 1764 Hirst 1715 Mihăilă 1926 Posa 1809 Ștefănuță 1972
Arpășan 1820 Buzdugan 1698 Dondoș 1980 Hitoc 1715 Mihălțan 1850 Poșa 1826 Șuteu 1820
Avram 1901 Buzea 1967 Donică 1983 Hoandră 1698 Mihoc 1698 Precup 1840 Șuvăilă 1843
Avrigean 1760 Calin 1809 Dragodan 1956 Hodolan 1809 Mihu 1721 Preda 1961 Șușu 1825
Axentea 1962 Caplea 1765 Dragoman 1752 Horvat 1956 Milea 1698 Prodan 1950 Taropa 1971
Baba 1931 Capră 1764 Dragoș 1698 Huciu 1971 Milici 1856 Punga 1752 Tatu 1980
Babeș 1942 Caracaleanu 1971 Dragotă 1698 Hulpuș 1809 Mioc 1954 Purța 1698 Tăbăcaru 1920
Badea 1698 Carolia 1826 Drăgan 1721 Hunuzău 1845 Mînduc 1926 Pușcaș 1859 Tănase 1847
Badiu 1721 Carpiuc 1980 Drăgoiu 1809 Iacob 1969 Mîrșa 1698 Racolța 1842 Tărîță 1771
Balea 1809 Cazan 1971 Dudescu 1849 Iancu 1765 Moga 1759 Rada 1826 Telea 1942
Balș 1721 Căbunea 1809 Dumitrescu 1947 Ianoș 1874 Mohan 1809 Radu 1764 Teodorescu 1944
Baltă 1764 Căldărar 1893 Dumitru 1721 Ignat 1809 Moholea 1944 Rață 1950 Telerar 1988
Balteș 1950 Călefariu 1979 Durdun 1698 Ilie 1698 Moise 1752 Rațiu 1809 Timar 1827
Bambu 1913 Căliman 1982 Dușleag 1987 Iliu 1955 Moiseiu 1945 Răcean 1847 Tipuriță 1966
Banciu 1721 Călinescu 1966 Epstein 1893 Ionaș 1874 Moldor 1971 Rădan 1988 Titi 1892
Bancu 1927 Căpățînă 1764 Ergösu 1962 Ionașcu 1752 Moldovean 1809 Rădoi 1967 Titu 1877
Barb 1721 Cătană 1937 Ersenie 1983 Ioncică 1853 Molfa 1892 Răducanu 1981 Tivodo 1972
Barta 1847 Ceaușilă 1955 Fáll 1872 Ionuș 1698 Molnar 1854 Răduț 1839 Tîlvan 1698
Basarabă 1965 Cercel 1698 Faur 1698 Iovici 1848 Moraru 1698 Rășinar 1835 Toader 1721
Băiaș 1848 Chelaru 1988 Făcăleț 1858 Iristie 1765 Mordoșan 1902 Rebeca 1826 Tobias 1942
Băilă 1845 Cheșeriu 1752 Feireisz 1971 Isailă 1765 Muntean 1698 Receanoș 1838 Todea 1820
Bălan 1809 Chioran 1765 Fejer 1856 Isvoreanu 1954 Murărescu 1840 Ritivoi 1698 Todor 1765
Băluță 1900 Chiravola 1820 Ferestar 1852 Iuga 1840 Murășan 1843 Roman 1698 Tokáts 1855
Bănceu 1698 Chirtop 1926 Ferky 1843 Ivan 1809 Mușat 1698 Rostaș 1967 Toma 1698
Băncilă 1721 Chiș 1976 Filion 1963 Ivașcu 1721 Mușescu 1698 Roșca 1765 Tomescu 1929
Băncioi 1755 Chivăraru 1754 Filip 1752 Ivănescu 1938 Mușe 1698 Rupa 1840 Tomici 1826
Bărbat 1752 Cimpoiașu 1809 Fîntînă 1971 Iagăr 1986 Naneș 1715 Rupița 1842 Tomuțu 1941
Bărcuțean 1965 Cioboată 1854 Fleișer 1840 Întorsură 1987 Neagoe 1765 Rusalim 1860 Tonea 1765
Bărdușiu 1860 Ciocan 1765 Fligler 1872 Jep 1752 Neagu 1952 Rusu 1809 Totan 1698
Bărtuș 1930 Ciochia 1963 Florea 1841 Joițescu 1941 Neamțu 1764 Safalier 1944 Trașcă 1949
Beer 1976 Cioran 1971 Florianu 1855 Kollar 1896 Neghină 1980 Samoilă 1960 Trif 1721
Beia 1845 Ciorogar 1698 Fluieraș 1972 Lascu 1698 Negroiu 1864 Sarchiz 1698 Turcu 1698
Bejan 1766 Ciortea 1765 Foarcoș 1820 Laslzo 1847 Negruțiu 1945 Saschizan 1911 Țăran 1955
Bendorfean 1803 Cismaș 1855 Fofelzan 1862 Lazarovici 1943 Nenciu 1765 Sasu 1721 Țion 1943
Bertaș 1874 Ciungu 1822 Fogoroș 1840 Lazăr 1698 Nicodim 1888 Sava 1987 Țoța 1971
Bia 1698 Ciurar 1826 Frăsie 1698 Lazea 1900 Nicolae 1861 Savu 1721 Ucean 1820
Bica 1847 Cîmpean 1809 Frățilă 1926 Lăcătuș 1874 Nicula 1698 Săbăduș 1822 Udrescu 1945
Birăiescu 1987 Cîndea 1752 Frunză 1934 Lăluț 1820 Niculescu 1971 Sădean 1829 Urs 1698
Birghiu 1870 Cînduleț 1698 Fulicea 1752 Lepșa 1978 Nistor 1954 Sărac 1866 Ungurean 1980
Bîrsan 1698 Cîrstea 1698 Furdui 1947 Leptea 1987 Obrocea 1971 Schiau 1698 Urzică 1698
Bîrță 1971 Cîrțău 1698 Gabor 1809 Lăpădat 1924 Ochea 1971 Scîntei 1973 Valko 1959
Bîrză 1975 Clate 1752 Gagiu 1833 Limbășan 1809 Ogrean 1912 Scorean 1845 Vasilie 1698
Boacă 1853 Clonț 1971 Galea 1698 Lincan 1949 Olaru 1698 Scorzatu 1885 Vasiu 1764
Boancăș 1765 Clonțea 1764 Gavrilă 1765 Lingurar 1971 Oltean 1839 Scurtu 1921 Vasu 1857
Boariu 1842 Cocan 1952 Gazdă 1988 Liță 1844 Onesa 1698 Sebeșan 1721 Vădean 1844
Bobanga 1698 Cojocaru 1721 Gerea 1983 Luca 1698 Oprean 1847 Simion 1721 Văduva 1972
Bobeica 1950 Comănean 1809 German 1809 Luculeț 1765 Oprenea 1765 Simon 1721 Veștemean 1849
Bocănitu 1765 Comiza 1943 Gheorghe 1721 Lumei 1945 Opriș 1698 Sîlca 1825 Vereș 1973
Bodan 1765 Comșa 1840 Ghenghea 1982 Lungu 1760 Oprișan 1698 Sîmbotin 1981 Vichendea 1837
Bogățeanu 1841 Comșuț 1862 Gheorghică 1972 Lupe 1698 Oproiu 1943 Sîn 1868 Vicol 1945
Boiceanu 1721 Constantin 1826 Gheorghiță 1926 Lupea 1831 Orlățan 1842 Sîrb 1721 Vintilă 1751
Boieriu 1953 Constantinescu 1969 Ghera 1884 Lupu 1698 Pál 1951 Solomon 1752 Virgilie 1971
Boldășan 1936 Cornea 1828 Ghica 1698 Magyari 1938 Panga 1809 Soroștineanu 1978 Visu 1844
Bologa 1921 Costea 1971 Ghilcan 1973 Mailat 1985 Paraschivoi 1765 Spaiuc 1971 Vitan 1928
Bonaciu 1971 Coțofană 1967 Ghiorma 1765 Malea 1929 Pascu 1698 Spătaru 1907 Vizante 1765
Boncoș 1764 Covaciu 1925 Ghirișan 1971 Man 1859 Paștiu 1940 Spătăcean 1839 Vlad 1698
Borțan 1794 Crăciunică 1971 Giurca 1952 Manciu 1971 Paul 1856 Stan 1698 Vlaicu 1820
Borza 1765 Crețu 1924 Gîrbea 1980 Mani 1698 Pavel 1871 Stanciu 1824 Vlădășel 1951
Boștină 1841 Crișan 1784 Gligor 1841 Manițiu 1929 Păcală 1765 Stancu 1971 Voicu 1715
Bota 1955 Criștiu 1946 Gligore 1765 Marcu 1982 Păcurar 1809 Stăvaru 1826 Voina 1698
Bozan 1859 Crulea 1765 Glodar 1971 Mardirosian 1958 Pădurar 1966 Stîngă 1972 Vulcan 1981
Băzășian 1897 Cucu 1698 Goga 1855 Marin 1765 Pădure 1833 Stoia 1752 Wolf 1809
Brana 1967 Culea 1698 Gorgovină 1971 Marinescu 1988 Pădurean 1906 Stoian 1698 Zaharie 1698
Brașovean 1842 Cunțan 1843 Gornic 1921 Marian 1846 Păpălău 1971 Stoica 1809 Zdrenghea 1833
Brătilescu 1948 Curuț 1765 Grancea 1971 Marpozan 1903 Părăian 1809 Stoican 1841 Zoltan 1875
Brejoiu 1979 Damian 1698 Graur 1897 Martiniuc 1976 Păscuț 1888 Stoichiță 1797 Zumpene 1721
Breteșan 1820 Dan 1698 Grecu 1752 Matei 1839 Popi 1855 Strava 1822

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ N. Cernăuțeanu, Sistemul de denominație personală în mediul rural, în "Limba română", X, nr.5/1961, p. 77-81, passim.
  2. ^ L.Moldovan, registrele confesionale de stare civilă din Transilvania, în "Din istoria statisticii românești", Buc., 1969, p. 280.
  3. ^ S. Pașca, I.c., p.39-40
  4. ^ M.Păcurariu, Politica statului ungar față de biserica românesca din Transilvania în perioada dualismului 1867 - 1918, Sibiu, 1986, p. 41-46
  5. ^ S.Pașca, I.c, p. 140-141.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene", Casa de presă și Editura Tribuna, Sibiu, 1995.