El Alamein

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

El Alamein (ori Al Alamayn) (arabă: العلمين) este un oraş în nordul Egipului pe malul Mării Mediterane. Oarşul se află la aproximativ 104 km vest de Alexandria şi la aproximativ 328 km nord de Cairo. El Alamein are o populaţie de 5.788 locuitori, în conformitate cu rezultatele recensământului din 1996.[1]

Până de curând, principala activitate economică era legată de portul petrolier, dar, în ultima vreme, a fost construită în zonă o staţiune de odihnă de lux.

El Alamein a jucat un rol de primă importanţă în timpul celui de-al doilea război mondial. În regiune au avut loc două bătălii importante:

Prima bătălie de la El Alamein (1 – 27 iulie 1942) în timpul căreia înaintarea forţelor Axei a fost oprită de ce cele ale Aliaţilor.
A doua bătălie de la El Alamein (23 octombrie – 4 noiembrie 1942) în timpul cărei forţele Aliaţilor au spart frontul Axei şi a obligat forţele germano-italiene să se retragă până în Tunisia. Winston Churchill a spus despre această luptă: „Nu este sfârşutul, nu este nici măcar începutul sfârşitului, dar este cel mai probabil sfârşitul începutului”.

[modifică] Turismul

În regiune se află un muzeu al războiului cu exponante din timpul „războiului civil” şi al altor bătălii din timpul campaniei din Africa de nord. Vizitatorii pot vedea cimitirele militare de germane şi italiene de pe dealu Tel el-Eisa, din imediata vecinătate a oraşului. Cimitirul german este în fapt un osuar, care adăposteşte într-o clădire construită în stilul unei fortăreţe medievale rămăşiţele a 4.200 de soldaţi. Cimitirul italian este un mausoleu format din mai multe galerii cu morminte. de fiecare dată când a fost posibil, placa funerară are inscripţionată numele soldatului decedat, în cazul decedaţilor a căror nume nu a putut fi aflat, pe piatra sa funerară este trecut cuvântul "IGNOTO" – "Unknown".

În zonă există un cimitir militar al Commonwealthului, cu morminte ale soldaţilor din diferitele naţiuni care au luptat de partea britanicilor. Există de asemenea monumente care comemorează luptătorii greci, neozeelandezi, australieni şi sud-africani. Pe pietrele funerare sunt trecute numele soldatului, emblema unităţii şi un epitaf scris de familie.