Ducatul de Bretania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dukelezh Breizh
Ducatul de Bretania

Drapeau de la province de Bretagne (1532).svg

936 – 1547 Pavillon royal de la France.svg
Drapel Stemă
Steag Stemă
Localizarea {{{nume_genitiv}}}
Harta ducatului de Bretania
Capitală Carhaix, Nantes, Rennes, Vannes
Limbă/limbi Limba bretonă
Limba franceză Limba latină
Formă de guvernare monarhie
Președinte
 - 936-952 Alain Barbetorte
 - 1536-1547 Henri II de France
Istorie
 - Bătălia de la Trans-la-Forêt 1 August
 - Unirea Bretaniei cu Franța 1547
Monedă -

Ducatul de Bretania (Breton: Dugelezh Breizh, franceză: Ducat de Bretagne), a fost un stat medieval feudal care a existat între 936 și 1547, ocupand teritoriul regiunii Bretania de astazi, precum si departamentul Loire-Atlantique. In 1547 devine parte a regatului Frantei.

Ducatul ia nastere în 936. Alain Barbetorte, nepotul ultimului rege al Bretaniei, Alain I cel Mare, elibereaza țara de sub ocupatia normanda și devine primul Duce de Bretania. Timp de aproape trei secole, din secolul al X-lea pana in secolul al XII-lea, casele feudale mari ale regiunii (Nantes, Rennes, Cornouailles) disputa ducatul, acesta trecand de la una la cealalta.

La mijlocul secolului al XII-lea, ducatul vine in atentia celor 2 puteri vecine, Franta si Anglia. Dinastia Plantagenet și Casa de Franța incercau sa puna duci loiali la conducerea Bretaniei pentru a putea controla mai bine regiunea. Pana la urma, ducii de origine franceză reusesc sa se impuna si sa consolideze statul breton între anii 1360 și 1460.

După aproape 60 de ani de luptă, Regatul Franței reușește să controleze ducatul. În 1532 este proclamată unirea ducatului de Bretania cu Regatul Franței, insa aceasta va deveni oficiala in 1547. Noua provincie franceză va rămane totusi autonomă până la Revoluția Franceză din 1789.