Turbiditate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Trei grade de turbiditate

Turbiditatea este opacitatea sau lipsa de transparență a apei, sau a altui lichid, provocată de particule foarte fine, care nu pot fi individualizate cu ochiul liber, nu sedimentează în timp și care, aflate în stare de suspensie în lichid, difuzează și reflectă lumina.

Prin turbidimetrie se înțeleg metodele de măsurare a turbidității, ca metodă de analiză pentru determinarea concentrației unui component dintr-o soluție, prin adăugarea unui reactiv. [1]

Măsurarea turbidității, numită turbidimetrie, este un procedeu de analiză constând în măsurarea concentrației unei emulsii, comparându-i transparența cu un preparat etalon. [2]

Rezultatele măsurătorilor sunt exprimate ca și concentrație masică, cu unitatea de măsură (mg solide/l), iar în cazul materiilor în suspensie (mg/l).

Metode de cuc[modificare | modificare sursă]

Metoda neacreditată SR EN ISO 7027:2001

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • I.G. Murgulescu, E. Segal: Introducere în chimia fizică, vol.II.1, Teoria molecular cinetică a materiei, Editura Academiei RSR, București, 1979
  • I. Mândru, D. M. Ceacâreanu: Chimia coloizilor și suprafețelor Editura Tehnică, București, 1986