Condensatul Bose-Einstein
Condensatul Bose-Einstein este o stare de agregare a materiei (numită și cea de-a cincea stare a materiei), care se formează atunci când un gaz de bosoni la densități mici este răcit la temperaturi foarte apropiate de zero absolut (-273,15 °C). În astfel de condiții, o mare parte din bosoni ocupă cea mai mică stare cuantică, moment în care fenomenele cuantice microscopice, în special interferența funcției de undă, pot fi observate la scară macroscopică
Această stare a fost prezisă în 1924-1925 de Albert Einstein[1] în urma unei lucrări scrise de fizicianul de origine indiană Satyendra Nath Bose, deși Bose a venit cu lucrarea de pionierat asupra noilor statistici.[2]
La 5 iunie 1995, primul condensat gazos a fost produs de Eric Cornell și Carl Wieman la Universitatea din Colorado, la laboratorul Boulder NIST - JILA, într-un gaz de atomi de rubidiu răcit la 170 de nanokelvin (nK).[3] La scurt timp după aceea, Wolfgang Ketterle la MIT a realizat un condensat Bose-Einstein într-un gaz de atomi de sodiu. Pentru realizările lor, Cornell, Wieman și Ketterle au primit premiul Nobel pentru fizică în 2001.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Einstein, A (). „Quantentheorie des einatomigen idealen Gases” (PDF). Königliche Preußische Akademie der Wissenschaften. Sitzungsberichte: 261–267.
- ^ A.Douglas Stone, Chapter 24, The Indian Comet, in the book Einstein and the Quantum, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 2013.
- ^ Bose-Einstein Condensate: A New Form of Matter, NIST, 9 October 2001
- ^ Levi, Barbara Goss (). „Cornell, Ketterle, and Wieman Share Nobel Prize for Bose–Einstein Condensates”. Search & Discovery. Physics Today online. Arhivat din original la . Accesat în .
