Columbia (fluviu)

	Fluviul Columbia
Codul Râului	{{{cod-râu}}}
Date geografice
Zonă de izvorâre	Lacul Columbia, Columbia Britanică, Canada
Cotă la izvor	808 m
Punct de izvorâre	{{{punct-izvor}}}
Emisar	Oceanul Pacific
Cotă la vărsare	0 m
Punct de vărsare
Diferenţă de altitudine	808 m
Date hidrologice
Bazin de recepţie	668.217 km²
Lungimea cursului de apă	2.000 km
Debit mediu	7.504 m³/s
Debit maxim înregistrat	35.113 m³/s
Debit minim înregistrat	343 m³/s
Date generale
traversate
Localizare	Canada, SUA
Afluenţi	Kootennay, Pend Oreille, Spokane, Okanogan, Yakima, Snake, Cowlitz, Willamette
Afluenţi de stânga
Afluenţi de dreapta
Principalele localităţi traversate
Principalele baraje	Grand Coulee, Bonneville, John Day,Chief Joseph, The Dalles, Rocky Reach
Principalele porturi	Portland
Principalele poduri
Alte obiective	{{{alte-obiective}}}
	modifică acest cadru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Acest articol se referă la Fluviul Columbia. Pentru alte sensuri vedeţi Columbia (dezambiguizare).

Columbia este unul dintre cele mai lungi fluvii ale Americii de Nord. Acesta izvorăşte din lacul cu acelaşi nume, un rezervor mic de apă, situat la vest de lanţul principal al Munţilor Stâncoşi. Râul Columbia are o lungime de 1953 km, fiind cea mai lungă apă curgătoare din America de Nord de Vest, având debitul cel mai mare dintre toate fluviile nord americane care se varsă în Pacific. Impreună cu afluentul său de stânga Snake River, atinnge lungimea de 2240 km. Bazinul său de colectare are o suprafaţă de 668.217 km². Fluviul este denumit în anul 1792 după numele corăbiei „ Columbia Rediviva” comandată de căpitanul american „Robert Gray” care este primul om alb care a urcat pe fluviu. în anul 1805 „Expediţia Lewis şi Clark” ajung pe un drum pe uscat la fluviu, în anul 1814 fluviul este complet cartografiat de către „David Thompson”.

[modifică] Parcurs

Columbia îşi începe călătoria pe teritoriul districtului Kooteney, din partea de sud a provinciei canadiene Columbia Britanică. Ea curge mai întâi spre nord - vest, printr-o vale lungă şi îngustă, în Munţii Stâncoşi. Această regiune a fost cândva foarte activă din punct de vedere seismic, o dovadă în acest sens fiind numeroasele izvoare fierbinţi, cum ar fi Hot Springs sau Radium Hot Springs. Apoi, fluviul coteşte brusc spre sud, ocoleşte Munţii Selkirk şi traversează Lacul Arrow. Înainte de a părăsi teritoriul Canadei şi de a ajunge în statul american Washington, fluviul se uneşte cu doi dintre afluenţii săi, Kootenay şi Pend Oreille.

Pe suprafaţa Statelor Unite, fluviul curge mai întîi spre sud, apoi formează un cot uriaş numit Big Bend. În apropiere de Kennewick, râul Snake se varsă în fluviu. Columbia se întoarce apoi spre vest şi marchează graniţa dintre statele Washington şi Oregon. În final, după ce trece de Portland, se varsă în Oceanul Pacific printr-un estuar.

[modifică] Nume

Columbia a purtat iniţial numele de Oregon, la fel ca unul dintre statele americane de pe Coasta de Vest. Exploratorul american Robert Gray a cercetat gura de vărsare a fluviului Columbia încă din anul 1792, dând acestui mare fluviu al Vestului numele de Columbia după nava sa "Columbia Rediviva".

[modifică] Istorie

Cumpărând Louisiana, americanii au dobândit un teritoriu imens în nord-vestul Statelor Unite de astăzi. Pentru a explora teritoriile de la nord de Mississippi, preşedintele Thomas Jefferson a dat ordin să fie organizată o expediţie, care a primit sarcina să catalogheze fauna şi flora locală şi să stabilească contacte cu pieile-roşii. Conducerea expediţiei a fost preluată de Meriwether Lewis şi de William Clark. Pregătirile au început în anul 1803, iar în luna mai a anului următor, exploratorii au pornit la drum din Saint Louis. Membrii expediţiei lui Clark au petrecut iarna anului 1804 în gazdă la amerindienii din tribul Mandan, care locuiau teritoriul de astăzi al statelor Dakota de Nord şi de Sud. În primăvara anului următor, echipa şi-a continuat marşul, urcând în amontele râului Missouri, până la izvoarele acestuia. În noiembrie 1805, cercetătorii au ajuns peţărmul Pacificului. Pe malul fluviului Columbia, care străbătea ţinuturi complet recunoscute pe atunci, Lewis şi Clark s-au întâlnit la începutul iernii şi au rămas aici până în primăvara următoare. Anterior, ei exploraseră şi cursul inferior al fluviului. Pe urmele expediţiei lui Lewis şi Clark a pornit, în 1811, David Thompson, primul european-american care a întreprins o astfel de călătorie şi care a mers de-a lungul malurilor fluviului Columbia, de la izvoarele acestuia până la gura de vărsare.

[modifică] Geografie

Fluviul Columbia, ale cărui ape străbat o regiune muntoasă, formează numeroase praguri şi cascade. Cel mai impresionant sector al său se găseşte în Podisul Columbia, unde fluviul a săpat un canion adânc. Un alt sector interesant poate fi întâlnit la traversarea Muntilor Cascadelor, unde aceasta a dat naştere defileului numit Columbia Gorge. Panta accentuată în combinaţie cu debitul mare al apei 8470 m³ la vărsare creează condiţii ideale pentru construirea de baraje şi de hidrocentrale. Pe cursulfluviului au fost ridicate unsprezece astfel de construcţii. În ciuda prezenţei barajelor, Columbia este navigabilă, prin ecluze, pe o distanţă de 1.038 de kilometri.