Colinde, colinde
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Colinde, colinde este un colind scrisă de Mihai Eminescu.
Colindul a fost scris de Eminescu într-un caiet de 343 de pagini, caiet dăruit Academiei Române (alături de alte caiete) de către Titu Maiorescu în 1902. A fost publicat sub titlul "Colinde, colinde" în ediția postumelor din 1902 cu o prefață de Nerva Hodoș.
Colinde, colinde
E vremea colindelor
Căci gheața se’ntinde
Asemeni oglinzilor.
Și tremură brazii
Mișcând ramurelele
Căci noaptea de azi-i
Cînd scântee stelele
Se bucur copii
Copiii și fetele
De dragul Mariei
Își peptenă pletele...
De dragul Mariii
Ș’a Mântuitorului
Lucește pe ceruri
O stea călătorului…
Legături externe[modificare]
- Oana Racheleanu - Citește singurul colind scris de Mihai Eminescu la Adevărul
- Roxana Roseti - Singurul colind al lui Mihai Eminescu la Evenimentul zilei
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
