Codexul Dresden

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Codexul Dresden, pag. 2

Codexul Dresden (nume alternativ Codex Dresdensis) este o carte precolumbiană a civilizației Maya, din secolele XI - XII.[1] Codexul maiaș este considerat a fi o copie după textul original, cu patru sute de ani mai vechi.[2] Istoricii spun că este cea mai veche carte scrisă cunoscută din cele două Americi.[3]

Istoria[modificare | modificare sursă]

Johann Christian Gotze, director al Bibliotecii regale din Dresda, Germania, a achiziționat acest codex de la un proprietar privat din Viena, în 1739.[4] Cum a ajuns acest codex în Viena este o enigmă, dar se presupune că a fost trimis de Fernando Cortés ca un cadou din partea regelui Charles I al Spaniei în 1519. Charles l-a numit pe Cortés guvernator și căpitan general al teritoriului mexican nou cucerit. Codexul a fost în Europa de atunci.

În 1810, Alexander von Humboldt a publicat cinci pagini din Codex Dresda în atlasul său numit Vues des Cordillères et Monuments des Peuples Indigènes de l’Amérique .[5] Biblioteca de Stat a Saxoniei, Biblioteca Regală din Dresda, publică pentru prima dată Codexul în 1848.[6] Abia în 1853 Charles Étienne Brasseur de Bourbourg a identificat Codexul Dresda ca fiind un manuscris Maya.[7]

În 1835, Codexul a fost plasat între panouri de sticlă în două părți care măsuară 1,85 metri și 1,77 metri în lungime.

Între 1880 și 1900, bibliotecarul Ernst Wilhelm Förstemann din Dresda a reușit descifrarea secțiunii calendar. Alte părți ar putea fi decodate cu ajutorul alfabetului Landa, dezvoltat mai devreme de Diego de Landa.

Această bibliotecă unde a fost ținut Codexul a fost bombardată și a suferit daune grave în timpul bombardării orașului Dresda în al Doilea Război Mondial. Codex Dresda a fost puternic deteriorat de apă dar a fost restaurat meticulos.[6]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Codex Dresda este considerat cel mai cuprinzător dintre cele trei manuscrise autentice Maya. Numele codicelor indică unde sunt adăpostite.[8]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ruggles, Clive L.N., Ancient Astronomy, ABC-CLIO, 2005, ISBN 1-85109-477-6
  • Aveni, Anthony F., Empires of Time, Tauris Parke Paperbacks, 2000, ISBN 1-86064-602-6
  • Sharer, Robert J. et al., The Ancient Maya, Stanford University Press, 2006, ISBN 0-8047-4817-9
  • Anzovin, Steven et al., Famous First Facts International Edition, H. W. Wilson Company (2000), ISBN 0-8242-0958-3
  • Thompson, J. Eric S., A Commentary on the Dresden Codex: A Maya Hieroglyphic Book, Philadelphia: American Philosophical Society, 1972
  • Teresi, Dich, Lost Discoveries: The Ancient Roots of Modern Science—from the Babylonians to the Maya, Simon and Schuster, 2002, ISBN 0-684-83718-8
  • Van Stone, Mark (2008). "It's Not the End of the World: What the Ancient Maya Tell Us About 2012". Located online at the Foundation for the Advancement of Mesoamerican Studies website [1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Aveni, p. 221
  2. ^ Ruggles, pp. 133–4
  3. ^ Anzovin, p. 197 item 3342 Cea mai veche carte scrisă cunoscută din cele două Americi de către istorici este Codex Dresda sau Codex Dresdensis.
  4. ^ The Dresden Codex”. 1200-1250. http://www.wdl.org/en/item/11621/. Accesat la 21 august 2013. 
  5. ^ Alexander von Humboldt: Vues des Cordillères et Monuments des Peuples Indigènes de l’Amérique. Paris, 1810, p. 416, Plate 45. Online fr
  6. ^ a b Sharer, p. 127
  7. ^ Charles Étienne Brasseur de Bourbourg: Des antiquités mexicaines. In: Revue archéologique 9 (1853), Part 2, p. 417.
  8. ^ Teresi, p. 96

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Codexul Dresden