Carnaval

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Perioadă care precedă postul în unele țări, când au loc petreceri populare însoțite de deghizări, care alegorice, focuri de artificii etc.

Etimologic, cuvântul „carnaval“ se trage din dialectul milanez („carne vale“) și înseamnă literal „adio carne“. El datează din perioada în care biserica a impus ca aceste festivități să aibă loc doar înaintea postului de reculegere, rugăciune și abstinență, care premerge Paștele.

Carnavalul este sărbătorit pe glob mai intens în:

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Carnavalul este o sarbatoare care-si trage originea inca din timpul romanilor si grecilor, care obisnuiau sa sarbatoreasca, la inceput de an, renasterea vietii, primavara. Pe intreaga suprafata a Europei, in special in Spania, Portugalia sau Franta, populatia obisnuia sa organizeze festivitati, mai mult sau mai putin ad-hoc, sarbatorind prin dans si baluri mascate carnavalul de inceput de an. Aceste traditii s-au pastrat si au fost duse si in Lumea Noua, intr-o forma sau alta, inca de la descoperirea acesteia.

Portughezii au fost primii care au adus ideea de carnaval si la Rio de Janeiro, in jurul anului 1850. Petrecerile sunt puternic influentate de aerul cosmopolit al Parisului, evidentiat prin organizarea unor baluri mascate. Cu toate acestea, traditia europeana este adaptata Braziliei, devenind curand diferita de ceea ce se intampla pe vechiul continent. In timp, a importat elemente din traditiile africane si amerindiene. Ce inseamna de fapt carnavalul de la Rio de Janeiro? Inseamna, in primul rand, parade de strada, muzica si dans. Carnavalul de la Rio de Janeiro era ocazia pentru cei saraci de a se imbraca in printi sau printese, epatand. Cei bogati se imbracau in cersetori de rand, urmand practica mastilor si jucand rolul diferitelor personaje. Barbatii obisnuiau sa se imbrace in femei. In acest fel, diferentele sociale dispar, eventualele frustrari de peste an erau uitate, insa doar cateva zile pe an.

Pana sa ajunga in forma in care se poate vedea astazi, populatia saraca a trebuit sa-si manifeste dorinta de a sarbatori in acest fel, cateodata sa se rascoale impotriva autoritatilor, pentru ca miscarea lor de strada sa fie recunoscuta ca una traditionala, o expresie a culturii. Fiind o miscare pornita din sufletul comunitatilor de negri, este in primul rand o sarbatoare a acestora, in timpul careia chiar si sclavii primeau 3 zile libere. Chiar si astazi, comunitatile de negri sunt cele mai implicate grupuri, atat in pregatirile de dinainte de Carnaval, cat si in timpu acestuia.

Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Carnavalul Rio de Janeiro este imbunatatit prin adaugarea unor competitii. Oamenii nu doar se imbracau in costume, ci si organizau adevarate parade acompaniate de orchestre impresionante. Aceste competitii au devenit, de fapt, principala atractie pentru carnavalul Rio de Janeiro. Pana la inceputul secolului XX, carnavalul de strada din Rio devine o "afacere" muzicala cu profunde influente europene, pe ritmuri de polka, mazurca, vals sau folk scotian. Trendul se dezvolta odata cu implicarea mai profunda a clasei muncitoare, formata din afro-americani, tigani, evrei din estul Europei, polonezi si altii. Ei reusesc sa lanseze propriile ritmuri muzicale si de dans. Carnavalul Rio de Janeiro se muta in centrul bogat al orasului (deranjant pentru populatia mai instarita) si pe colinele si terenul mlastinos de langa port, zona cunoscuta sub numele de Mica Africa (locul de nastere al sambei).

Paradele sunt brusc oprite in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si incep din nou in 1947. La acea vreme, majoritatea competitiilor aveau loc pe strada Rio Branco. Carnavalul Rio de Janeiro a evoluat enorm fata de cum era la momentul in care a fost "adus" din Europa, devenind unul dintre cele mai importante evenimente ale lumii. Ultima adaugire importanta, parada samba, a fost si ea mutata intr-o locatie speciala amenajata, denumita reprezentativ, Sambodrom.