Șeherezada

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Șeherezada este povestitoara din O mie și una de nopți despre o ipotetică regină persană. Regele persan Shahryar, în urma descoperirii că soția sa, pe care o iubea, l-a înșelat, se înfurie și poruncește să fie omorâtă. Convins că toate femeile sfârșesc prin a deveni infidele, ordonă apoi marelui său vizir să-i aducă în fiecare zi câte o fecioară, cu care se căsătorește și petrece câte o noapte, decapitând-o a doua zi. După 3 ani, marele vizir, nemaigăsind fecioare pentru regele său, îi împărtășește problema frumoasei și inteligentei sale fiice, Șeherezada. Aceasta se oferă să devină următoarea soție a regelui. Tatăl său se opune inițial, dar în urma hotărârii ei, până la urmă acceptă resemnat.

În noaptea nunții Șeherezada, la cererea surorii sale Dunyazada, care nu-și găsea somnul (de fapt fiind pusă de sora sa), începe să-i spună proaspătului soț o poveste, pe care însă nu o termină, întrerupând-o chiar în momentul culminant, la răsăritul soarelui, regele fiind astfel nevoit să o țină în viață încă o zi, pentru a afla sfârșitul povestirii. Următoarea noapte Șeherezada termină prima poveste și începe alta, și tot așa de 1001 ori, de unde și numele colecției de povestiri O mie și una de nopți. Printre cele mai cunoscute povestiri se numără „Ali Baba și cei 40 de hoți”, „Aladin și lampa fermecată” și „Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul”.

În tot acest timp Șeherezada îi naște regelui 3 fii și îl convinge de fidelitatea ei, acesta păstrând-o de soție.

Vezi și[modificare | modificare sursă]