Cultura Iranului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna mai 2007.

Acest articol despre Iran este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa !

Cultura Iranului a fost mereu caracterizată de deschiderea către alte culturi, eclectism şi elasticitatea culturală pare a fi o caracteristică definitorie a spiritului persan şi cheia longevităţii sale. Cultura iraniana sau persana este mai veche de 3000 de ani,iar poporul respecta cu mandrie traditiile sale,avand o cultura pluri-activa si axata pe dialog Valorile iraniene, enumerate de ei insisi, sunt in principal:

Articolul foloseşte ca sinonime "iranian" şi "persan", uneori pentru a denumi Iranul precedent secolului al XX-lea, un nome moştenit de la orientalişti şi exploratori occidentali, desigur nu este acelaşi lucru, iar acest articol se ocupa de cultura comuna a popoarelor care au locuit Podişul Iranian (cunoscut şi ca Marele Iran, sau Lumea Iraniană, include Afganistan, Tadjikistan şi alte zone învecinate).

[modifică] Arta

Pictură din epoca Safavid, conservată la The Grand Shah Abbas Caravanserai Hotel în Isfahan.

Arta iraniană a traversat numeroase faze evolutive. estetica unică a iranului este evidentă începând cu reliefurile Ahemenide la Persepolis, şi până la mozaicurile de la Bishapur. Islamismul a impus schimbări drastice stilurilor şi tecnicilor artistice, fiecare dinastie dictând propriul gust. Era Qajarid a constituit ultimul stadiu al artei persane clasice, după care a fost importat modernismul şi a fost amalgamat cu elementele şcolii estetice tradiţionale.

[modifică] Limba şi literatura

Literatura persană a inspirat pe Goethe, Ralph Waldo Emerson şi pe mulţi alţii, fiind considerată deseori cea mai meritevole limbă în slujba poeziei.

[modifică] Cinema

În ultimii 25 de ani, filme produse de cineaşti iranieni au fost apreciate cu peste 300 de premii internaţionale. Unul dintre regizorii cei mai cunoscuţi este Abbas Kiarostami.

[modifică] Muzica

Grup feminin de muzicieni Iranieni Hasht-Behesht Palace ("Palatul celor 8 ceruri"), Isfahan, Iran, datat 1669.

Muzica persană naşte în perioada lui Barbod, la curtea regilor Sassanizi; multe culturi muzicale îşi recunosc rădăcinile îndepărtate, de exemplu flamenco.

[modifică] Dans

[modifică] Arhitectura

[modifică] Grădina persană

[modifică] Arta culinară

[modifică] Maniere si tabuuri

Nu consuma alcool. Gesticuleaza mai putin si mai discret decat arabii. Au restrictii alimentare (in special la carnea de porc). Nu dau mana cu femeile. Folosirea mainii stangi pentru treburi curate este interzisa.

[modifică] Religie

Iranul este patria a numeroase religii (zoroastrismul, maniheismul, mazdaismul, yazdanismul, credinţa Bàbì şi credinţa Bahà'ì), iar religia a avut dintotdeauna un rol important in cultura iraniană.

Pentru detalii, vezi articolul Mitologie persanăvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În zilele noastre, versiunea Shia a culturii islamice are o mare influenţă asupra culturii şi a identităţii iraniene.

Pentru detalii, vezi articolul Islamvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Sport

Jocul de polo a fost inventat de triburile iraniene în vremuri îndepărtate, şi a fost practicat pe tot teritoriul până la revoluţia din 1979

După care 1979 a fost asociat monarhiei şi în consecinţă va fi jucat în continuare, dar în teritoriul rural şi pe ascuns. Recent, dupa 2005 a început să fie reevaluat, iar în 2006 campionatul a fost foarte publicizat iar meciurile importante transmise la televiziune.

[modifică] Femeia în cultura persană

Regina Şeherezada spune poveşti Regelui Shahryar'.

Cea mai cunoscută femeie aparţinând culturii persane este Şeherezada, regină mitologică şi povestitoare a celor O mie şi una de nopţi. Fascinantă, dar nu se ştie cu siguranţă cine era: poate regina Homay, sau mama lui Harun al-Rashid, Al-Khayzuran, sau un personaj imaginar?