Homo: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 33: Linia 33:
</ref> Genul ''Homo'', împreună cu genurile ''[[Paranthropus]]'' și ''[[Kenyanthropus]]'', sunt probabil înrudite cu ''A. africanus'' și/sau ''A. Sediba'' din genul ''[[Australopithecus]]'', care la rândul lui s-a despărțit de linia lui ''[[Pan (genus)|Pan]]'' (cimpanzeii).<ref>{{Cite journal|last=Schuster|first=Angela M. H.|year=1997|title=Earliest Remains of Genus ''Homo''|url=http://archive.archaeology.org/9701/newsbriefs/homo.html|journal=Archaeology|volume=50|accessdate=5 March 2015|number=1}}
</ref> Genul ''Homo'', împreună cu genurile ''[[Paranthropus]]'' și ''[[Kenyanthropus]]'', sunt probabil înrudite cu ''A. africanus'' și/sau ''A. Sediba'' din genul ''[[Australopithecus]]'', care la rândul lui s-a despărțit de linia lui ''[[Pan (genus)|Pan]]'' (cimpanzeii).<ref>{{Cite journal|last=Schuster|first=Angela M. H.|year=1997|title=Earliest Remains of Genus ''Homo''|url=http://archive.archaeology.org/9701/newsbriefs/homo.html|journal=Archaeology|volume=50|accessdate=5 March 2015|number=1}}
The line to the earliest members of ''Homo'' were derived from ''[[Australopithecus]]'', a genus which had separated from the Chimpanzee–human last common ancestor by late Miocene or early Pliocene times.
The line to the earliest members of ''Homo'' were derived from ''[[Australopithecus]]'', a genus which had separated from the Chimpanzee–human last common ancestor by late Miocene or early Pliocene times.
<!--why is the entire [[Chimpanzee–human last common ancestor]] article reproduced in this footnote?
<!--why is the entire Chimpanzee–human last common ancestor article reproduced in this footnote?
with date estimates by several specialists ranging from 13 million years ago to more recently than six million years ago.
with date estimates by several specialists ranging from 13 million years ago to more recently than six million years ago.
* {{cite journal | last1 = Arnason | first1 = U | last2 = Gullberg | first2 = A | last3 = Janke | first3 = A | year = 1998 | title = Molecular timing of primate divergences as estimated by two nonprimate calibration points | url = | journal = J. Mol. Evol. | volume = 47 | issue = 6| pages = 718–27 | doi = 10.1007/PL00006431 | pmid = 9847414 }}
* {{cite journal | last1 = Arnason | first1 = U | last2 = Gullberg | first2 = A | last3 = Janke | first3 = A | year = 1998 | title = Molecular timing of primate divergences as estimated by two nonprimate calibration points | url = | journal = J. Mol. Evol. | volume = 47 | issue = 6| pages = 718–27 | doi = 10.1007/PL00006431 | pmid = 9847414 }}
Linia 102: Linia 102:


În 2010 o specie separată sud-africană ''[[Homo gautengensis]]'' a fost acceptată ca fiind contemporană cu ''Homo erectus''.<ref>{{cite journal | last1 = Curnoe | first1 = D | year = 2010 | title = A review of early ''Homo'' in southern Africa focusing on cranial, mandibular and dental remains, with the description of a new species (''Homo gautengensis'' sp. nov.) | url = | journal = HOMO – Journal of Comparative Human Biology | volume = 61 | issue = 3| pages = 151–177 | doi=10.1016/j.jchb.2010.04.002| pmid = 20466364 }}</ref>
În 2010 o specie separată sud-africană ''[[Homo gautengensis]]'' a fost acceptată ca fiind contemporană cu ''Homo erectus''.<ref>{{cite journal | last1 = Curnoe | first1 = D | year = 2010 | title = A review of early ''Homo'' in southern Africa focusing on cranial, mandibular and dental remains, with the description of a new species (''Homo gautengensis'' sp. nov.) | url = | journal = HOMO – Journal of Comparative Human Biology | volume = 61 | issue = 3| pages = 151–177 | doi=10.1016/j.jchb.2010.04.002| pmid = 20466364 }}</ref>

== Filogenie ==
O taxonomie a ''Homo'' în [[Hominidae|marile maimuțe]] este evaluată după cum urmează.<ref>{{Cite journal|title=Homo naledi and Pleistocene hominin evolution in subequatorial Africa|volume=6|last=Berger|first=Lee R.|last2=Hawks|first2=John|date=2017-05-09|journal=eLife|language=en|doi=10.7554/elife.24234|pmid=28483041|last3=Dirks|first3=Paul HGM|last4=Elliott|first4=Marina|last5=Roberts|first5=Eric M.}}</ref><ref>{{Cite book|url=https://www.researchgate.net/publication/278682043|title=Analyzing Hominin Hominin Phylogeny: Cladistic Approach|last=Strait|first=David|last2=Grine|first2=Frederick|last3=Fleagle|first3=John|date=2015|isbn=978-3-642-39978-7|pages=1989–2014 (cladogram p. 2006)}}.</ref><ref name="Saylor 2015 483–488">{{Cite journal|last=Saylor|first=Beverly Z.|last2=Scott|first2=Gary|last3=Levin|first3=Naomi E.|last4=Deino|first4=Alan|last5=Alene|first5=Mulugeta|last6=Ryan|first6=Timothy M.|last7=Melillo|first7=Stephanie M.|last8=Gibert|first8=Luis|last9=Haile-Selassie|first9=Yohannes|date=2015|title=New species from Ethiopia further expands Middle Pliocene hominin diversity|journal=Nature|language=en|volume=521|issue=7553|pages=483–488|doi=10.1038/nature14448|pmid=26017448|issn=1476-4687|bibcode=2015Natur.521..483H}}</ref><ref>The conventional estimate on the age of ''H. habilis'' is at roughly 2.1 to 2.3 million years. {{cite book|title=The Cambridge Encyclopedia of Human Evolution|author=Stringer, C.B.|publisher=Cambridge University Press|year=1994|editor=Steve Jones |editor2=Robert Martin |editor3=David Pilbeam |location=Cambridge|page=242|chapter=Evolution of early humans}} Friedemann Schrenk, Ottmar Kullmer, Timothy Bromage, "The Earliest Putative ''Homo'' Fossils", chapter 9 in: Winfried Henke, Ian Tattersall (eds.), ''Handbook of Paleoanthropology'', 2007, pp. 1611–1631, {{doi|10.1007/978-3-540-33761-4_52}}. Suggestions for pushing back the age to 2.8 Mya were made in 2015 based on the discovery of [[LD 350-1|a jawbone]]: {{Cite journal|last=Spoor|first=Fred|last2=Gunz|first2=Philipp|last3=Neubauer|first3=Simon|last4=Stelzer|first4=Stefanie|last5=Scott|first5=Nadia|last6=Kwekason|first6=Amandus|last7=Dean|first7=M. Christopher|date=March 5, 2015|title=Reconstructed ''Homo habilis'' type OH 7 suggests deep-rooted species diversity in early ''Homo''|journal=Nature|volume=519|issue=7541|pages=83–86|bibcode=2015Natur.519...83S|doi=10.1038/nature14224|issn=0028-0836|pmid=25739632}}.</ref><ref>{{Cite journal|last=Schuster|first=Angela M.H.|year=1997|title=Earliest Remains of Genus ''Homo''|url=http://archive.archaeology.org/9701/newsbriefs/homo.html|journal=Archaeology|volume=50|accessdate=5 March 2015|number=1}} The line to the earliest members of ''Homo'' were derived from ''[[Australopithecus]]'', a genus which had separated from the Chimpanzee–human last common ancestor by late Miocene or early Pliocene times. <!--why is the entire [[Chimpanzee–human last common ancestor]] article reproduced in this footnote?
with date estimates by several specialists ranging from 13 million years ago to more recently than six million years ago.
* {{cite journal | last1 = Arnason | first1 = U | last2 = Gullberg | first2 = A | last3 = Janke | first3 = A | year = 1998 | title = Molecular timing of primate divergences as estimated by two nonprimate calibration points | url = | journal = J. Mol. Evol. | volume = 47 | issue = 6| pages = 718–27 | doi = 10.1007/PL00006431 | pmid = 9847414 }}
* {{cite journal | last1 = Patterson | first1 = N | last2 = Richter | first2 = DJ | last3 = Gnerre | first3 = S | last4 = Lander | first4 = ES | last5 = Reich | first5 = D | year = 2006 | title = Genetic evidence for complex speciation of humans and chimpanzees | url = | journal = Nature | volume = 441 | issue = 7097| pages = 1103–8 | doi = 10.1038/nature04789 | pmid = 16710306 }}
* {{cite journal | last1 = Wakeley | first1 = J | year = 2008 | title = Complex speciation of humans and chimpanzees | url = | journal = Nature | volume = 452 | issue = 7184| pages = E3–4 | doi = 10.1038/nature06805 | pmid = 18337768 }}
"Patterson et al. suggest that the apparently short divergence time between humans and chimpanzees on the X chromosome is explained by a massive interspecific hybridization event in the ancestry of these two species. However, Patterson et al. do not statistically test their own null model of simple speciation before concluding that speciation was complex, and—even if the null model could be rejected—they do not consider other explanations of a short divergence time on the X chromosome. These include natural selection on the X chromosome in the common ancestor of humans and chimpanzees, changes in the ratio of male-to-female mutation rates over time, and less extreme versions of divergence with gene flow. I therefore believe that their claim of hybridization is unwarranted." see [[CHLCA#Current estimates|current estimates regarding complex speciation]].--></ref><ref name="Saylor 2015 483–488"/><ref>''H. erectus'' in the narrow sense (the Asian species) was extinct by 140,000 years ago, ''Homo erectus soloensis'', found in [[Java (island)|Java]], is considered the latest known survival of ''H. erectus''. Formerly dated to as late as 50,000 to 40,000 years ago, a 2011 study pushed back the date of its extinction of ''H. e. soloensis'' to 143,000 years ago at the latest, more likely before 550,000 years ago. Indriati E, Swisher CC III, Lepre C, Quinn RL, Suriyanto RA, et al. 2011 The Age of the 20 Meter Solo River Terrace, Java, Indonesia and the Survival of ''Homo erectus'' in Asia.[http://www.plosone.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pone.0021562 PLoS ONE 6(6): e21562.] {{doi|10.1371/journal.pone.0021562}}.</ref><ref name=":0">{{Cite journal|last=Lao|first=Oscar|last2=Bertranpetit|first2=Jaume|last3=Mondal|first3=Mayukh|date=2019-01-16|title=Approximate Bayesian computation with deep learning supports a third archaic introgression in Asia and Oceania|journal=Nature Communications|language=en|volume=10|issue=1|pages=246|doi=10.1038/s41467-018-08089-7|issn=2041-1723|pmid=30651539|bibcode=2019NatCo..10..246M}}</ref><ref name="Zeitoun 2003 148–156">{{Cite journal|last=Zeitoun|first=Valery|date=2003|title=High occurrence of a basicranial feature in Homo erectus: Anatomical description of the preglenoid tubercle|journal=The Anatomical Record Part B: The New Anatomist|language=en|volume=274B|issue=1|pages=148–156|doi=10.1002/ar.b.10028|pmid=12964205|issn=1552-4914}}</ref><ref name="Proceedings 2015">{{Cite journal|title=Bayesian analysis of a morphological supermatrix sheds light on controversial fossil hominin relationships|journal=Proceedings. Biological Sciences|volume=282|issue=1812|pages=20150943|doi=10.1098/rspb.2015.0943|pmc=4528516|pmid=26202999|year = 2015|last1 = Dembo|first1 = M.|last2=Matzke|first2=N.J.|last3=Collard|first3=M.}}</ref><ref name=":2">{{Cite journal|url=|title=The evolutionary relationships and age of Homo naledi: An assessment using dated Bayesian phylogenetic methods|journal=Journal of Human Evolution|volume=97|pages=17–26|last=Dembo|date=2016|doi=10.1016/j.jhevol.2016.04.008|pmid=27457542|archive-url=|archive-date=|dead-url=}}</ref><ref>{{Cite journal|last=Mounier|first=A.|last2=Caparros|first2=M.|date=2015|title=The phylogenetic status of Homo heidelbergensis – a cladistic study of Middle Pleistocene hominins|journal=BMSAP|language=fr|volume=27|issue=3–4|pages=110–134|doi=10.1007/s13219-015-0127-4|issn=0037-8984}}</ref> Filogenia exactă în ''Australopithecus'' este încă foarte controversată. ''[[Sahelanthropus]]'', ''[[Orrorin]]'' și ''[[Ardipithecus]]'', eventual surori ale ''Australopithecus'', nu sunt prezentate aici. Rețineți că denumirea grupărilor este uneori amestecată, deoarece deseori se presupune că anumite grupări sunt efectuate înainte de efectuarea unei analize cladistice.<ref name="Zeitoun 2003 148–156"/>

{{clade|{{clade
|1='''[[Hylobatidae]] (giboni)'''
|label2='''[[Hominidae]]'''
|sublabel2='''(15.7)'''
|2={{clade
|1='''[[Ponginae]] (urangutani)'''
|label2='''[[Homininae]]'''
|sublabel2='''(8.8)'''
|2={{clade
|1='''[[Gorillini]] (gorile)'''
|label2='''[[Hominini]]'''
|sublabel2='''(6.3)'''
|2={{clade
|1='''[[Panina]] (cimpanzei)'''
|label2='''[[Hominina]]'''
|sublabel2=(5.7)
|2={{clade
|1=†''[[Australopithecus anamensis]]''
|2={{clade
|1=†''[[Australopithecus afarensis]]''
|2={{clade
|1=†''[[Australopithecus garhi]]''
|2={{clade
|1=''[[Australopithecus deyiremeda]]'' (†3.4)
|2={{clade
|1=''[[Kenyanthropus|Kenyanthropus platyops]]'' (†3.3)
|2={{clade
|1={{clade
|1=''[[Australopithecus africanus]]'' (†2.1)
|2=''[[Paranthropus]]'' (†1.2)
}}
|label2='''''Homo'''''
|sublabel2='''(3.4)'''
|2={{clade
|1=''[[Homo floresiensis]]'' (†0.1)
|2={{clade
|1=''[[Homo habilis]]'' (†1.5) [[File:Habilis Skull.png|45 px]]
|2=''[[Homo rudolfensis]]'' (†1.9) [[File:Rudolfensis Skull.png|41 px]]

|4=''[[Australopithecus sediba]]'' (†2.0)
|label3=''[[H. erectus]]''
|sublabel3=(1.9)
|3={{clade
|1=''[[Homo ergaster]]'' (†1.4) [[File:Ergaster Skull.png|45 px]]
|label3=(1.5)
|2={{clade
|state1=double
|1=[[Homo erectus|''Homo erectus'' s.s.]] ((†)0.14) [[File:Erectus Skull.png|45 px]]
|2=[[Oamenii din Peștera Căprioara Roșie]] ((†)0.01)
|label3=(1.2)
|3={{clade
|1=''[[Homo antecessor]]'' [[File:Antecessor Skull.png|45px]] (†0.8)
|label2=(0.74)
|2={{clade
|label1=''[[H. heidelbergensis]]''
|1={{clade
|1=[[Homo heidelbergensis|''H. heidelbergensis'' s.s.]] ((†)0.2)
|label2=(0.3)
|2={{clade
|2=[[Omul de Denisova]] ((†)0.05)
|1=''[[H. neanderthalensis]]'' ((†)0.05)[[File:Neanderthalensis Skull.png|39 px]]
}}
}}
|2='''''[[Homo sapiens]]'' [[File:Sapiens Skull.png|39 px]]'''
}} }} }} }} }}
}}}}
}}
}}
}}
}}
}}}}}}}}}}|label1='''[[Hominoidea]]'''|sublabel1='''(20.4 Mya)'''}}


==Referințe==
==Referințe==

Versiunea de la 15 august 2019 12:10

Homo
Fosilă: Piacenzian-Prezent, 2.8–0 mln. ani în urmă
↓
Fișier:CYCY.jpg
Clasificare științifică
Specia tip
Homo sapiens
Linnaeus, 1758
Specii

Pentru alte specii sau subspecii sugerate, vezi mai jos.

Sinonime
Sinonime
Africanthropus Dreyer, 1935
Atlanthropus Arambourg, 1954
Cyphanthropus Pycraft, 1928
Palaeanthropus Bonarelli, 1909
Palaeoanthropus Freudenberg, 1927
Pithecanthropus Dubois, 1894
Protanthropus Haeckel, 1895
Sinanthropus Black, 1927
Tchadanthropus Coppens, 1965
Telanthropus Broom & Anderson 1949
Modifică text Consultați documentația formatului

Homo (latină homō) este un gen de primate din familia hominidelor care cuprinde specia existentă Homo sapiens (omul modern) și câteva specii dispărute clasificate fie ca fiind ancestrale, fie strâns legate de omul modern (în funcție de specie), dintre care cele mai notabile sunt Homo erectus și Homo neanderthalensis. Genul a apărut la sfârșitul Pliocenului sau Pleistocenul timpuriu, odată cu Homo habilis, în urmă cu aproximativ 2,8 milioane de ani.[1] Genul Homo, împreună cu genurile Paranthropus și Kenyanthropus, sunt probabil înrudite cu A. africanus și/sau A. Sediba din genul Australopithecus, care la rândul lui s-a despărțit de linia lui Pan (cimpanzeii).[2][3] Din punct de vedere taxonomic, Homo este singurul gen atribuit subtribului Hominina care, cu subtriburile Australopithecina și Panina, alcătuiesc tribul Hominini.

Homo erectus a apărut cu aproximativ două milioane de ani în urmă și, în câteva migrații timpurii, s-a răspândit în întreaga Africă (unde este numit Homo ergaster) și în Eurasia. Probabil a fost prima specie umană care a trăit într-o societate de vânători-culegători și care a controlat focul. O specie adaptivă și de succes, Homo erectus, a persistat mai bine de un milion de ani și treptat a deviat în specii noi cu aproximativ 500.000 de ani în urmă.[4]

Homo sapiens a apărut acum 300.000-200.000 de ani în urmă,[5] cel mai probabil în Africa, iar Homo neanderthalensis a apărut aproximativ în același timp în Europa și Asia de Vest. H. sapiens s-a dispersat din Africa în mai multe valuri de migrație. Atât în Africa, cât și în Eurasia, H. sapiens a întâlnit și s-a încrucișat[6][7] cu oameni arhaici. Se presupune că specia umană arhaică separată (non-sapiens) a supraviețuit până în urmă cu aproximativ 40.000 de ani (Extincția Neandertală), cu posibila supraviețuire târzie a speciilor hibride până în urmă cu 12.000 de ani (oamenii din Peștera Căprioara Roșie).

Nume și taxonomie

Arbore evolutiv subliniind subfamilia Homininae și tribul Hominini. După separarea de linia către Ponginae, primele Homininae s-au împărțit în triburile Hominini și Gorillini. Primii Hominini s-au despărțit în continuare, separând linia Homo de linia Pan. În prezent, tribul Hominini desemnează subtriburile Hominina, conținând genul Homo; Panina, genul Pan și Australopithecina, cu mai multe genuri dispărute - subtriburile nu sunt etichetate pe acest grafic.
Articol principal: Nume alternative pentru specia umană.
Vezi Homininae pentru o prezentare generală a taxonomiei.

Substantivul latin homō (hominis la genitiv) înseamnă "ființă umană" sau "om" în sensul generic al "ființei umane, omenire".[8] Numele binomial Homo sapiens a fost folosit de Carl Linnaeus (1758).[9] Numele altor specii din gen au fost introduse începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (H. neanderthalensis 1864, H. erectus 1892).

Până în prezent, genul Homo nu a fost definit în mod corespunzător.[10][11][12] Încă de când primele fosile umane timpurii au fost scoase la iveală, limitele și definițiile genului Homo au fost slab conturate. Deoarece în secolul al XVIII-lea nu exista nici un motiv să se creadă că genul Homo ar avea și alți membri, Carl Linnaeus nici n-a încercat o definiție a genului.

Numele taxonomic Homo sugerează că speciile membre pot fi clasificate ca fiind umane. De-a lungul secolului XX, descoperirile fosile ale speciilor pre-umane și umane timpurii din Miocenul târziu și Pliocenul timpuriu au dus la redefiniri constante ale clasificărilor. Există o dezbatere continuă cu privire la delimitarea Homo de Australopithecus — sau delimitarea Homo de Pan, un grup de oameni de știință susținând că cele două specii de cimpanzeuar trebui clasificate mai degrabă în genul Homo și nu Pan. Chiar și așa, clasificarea fosilelor Homo coincide cu dovezi ale: 1) bipedalismului uman competent la Homo habilis moștenit de la Australopithecus cu mai bine de patru milioane de ani în urmă, așa cum au demonstrat urmele de la Laetoli și 2) cultura uneltelor umane care a început cu 2,5 milioane de ani în urmă.

De la sfârșitul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului XX, o serie de noi nume taxonomice, inclusiv noi nume generice, au fost propuse pentru fosilele umane timpurii; de atunci, majoritatea au fuzionat cu Homo, recunoscând că Homo erectus a fost o specie unică și singulară, cu o largă răspândire geografică a migrațiilor timpurii. Multe astfel de nume sunt acum denumite „sinonime” cu Homo, inclusiv Pithecanthropus,[13] Protanthropus,[14] Sinanthropus,[15] Cyphanthropus,[16] Africanthropus,[17] Telanthropus,[18] Atlanthropus,[19] și Tchadanthropus.[20]

Clasificarea genului Homo în specii și subspecii este supusă unor informații incomplete și rămâne slab făcută. Acest lucru a dus la utilizarea denumirilor comune („Neanderthal” și „Denisovan”) în chiar lucrări științifice pentru a evita denumirile trinomiale sau ambiguitatea grupurilor de clasificare ca incertae sedis (plasare necunoscută) - de exemplu, H. neanderthalensis vs. H. sapiens neanderthalensis sau H. georgicus vs. H. erectus georgicus.[21] Unele specii recent dispărute din genul Homo sunt descoperite recent și nu au încă nume binomiale de consens (vezi Denisova hominin și (oamenii din Peștera Căprioara Roșie).[22] De la începutul Holocenului, este posibil ca Homo sapiens (oameni moderni din punct de vedere anatomic) să fi fost singura specie existentă de Homo.

John Edward Gray (1825) a fost un susținător timpuriu al clasificării taxonilor prin desemnarea triburilor și familiilor.[23] Wood și Richmond (2000) au propus ca Hominini să fie desemnat ca un trib care să cuprindă toate speciile de oameni timpurii și pre-umani până la oamenii de după ultimul strămoș comun al oamenilor și cimpanzeilor, iar Hominina să fie desemnat un subtrib al Hominini care să includă doar genurile Homo - acest lucru însemnând neincluderea hominililor care mergeau în două picioare în Pliocen, cum ar fi Australopithecus, Orrorin tugenensis, Ardipithecus sau Sahelanthropus.[24] Au existat denumiri alternative la Hominina: Australopithecinae (Gregory & Hellman 1939) și Preanthropinae (Cela-Conde & Altaba 2002).[25][26][27]

Evoluție

Vezi Hominini și ultimul strămoș comun al oamenilor și cimpanzeilor pentru separarea de Australopithecina și Panina.

Australopithecus

Articol principal: Australopithecus.
Fișier:Australopithecus afarensis adult male - head model - Smithsonian Museum of Natural History - 2012-05-17.jpg
Reconstituire A. afarensis[28]

Mai multe specii, inclusiv Australopithecus garhi, Australopithecus sediba, Australopithecus africanus și Australopithecus afarensis au fost propuse ca fiind strămoșul direct al descendenței Homo.[29][30] Aceste specii au trăsături morfologice care le aliniază cu Homo, dar nu există un consens cu privire la ceea ce a dat naștere la Homo.

Începând în special cu anii 2010, delimitarea Homo de Australopithecus a devenit mai controversată. În mod tradițional, apariția Homo a fost considerată a coincide cu prima utilizare a uneltelor de piatră și, prin definiție, cu începutul Paleoliticului inferior. Însă în 2010, au fost prezentate dovezi care par să atribuie utilizarea uneltelor din piatră lui Australopithecus afarensis în urmă cu aproximativ 3,3 milioane de ani, cu aproape o jumătate de milion de ani înainte de prima apariție a Homo.[31] LD 350-1 , un fragment de mandibulă datat la 2,8 milioane de ani, descoperit în 2015 în regiunea Afar, Etiopia, a fost descris ca combinând „trăsături primitive observate la Australopithecus timpuriu cu morfologie derivată observată la Homo.[32] Unii cercetători ar împinge dezvoltarea Homo aproape sau chiar trecând de 3 milioane de ani.[33] Alții au exprimat îndoieli dacă Homo habilis ar trebui inclus în Homo, propunând originea lui Homo odată cu Homo erectus la aproximativ 1,9 milioane de ani.[34]

Cea mai importantă dezvoltare fiziologică între speciile australopithecine timpurii și Homo este creșterea volumului endocranial (ECV), de la aproximativ 460 cm3 la A. garhi la 660 cm3 la H. habilis și mai departe la 760 cm3 la H. erectus, 1.250 cm3 la H. heidelbergensis și până la 1.760 cm3 la H. neanderthalensis. Cu toate acestea, o creștere constantă a capacității craniene este observată deja la Autralopithecina și nu încetează după apariția Homo, astfel încât nu servește ca un criteriu obiectiv pentru a defini apariția genului.[35]

Homo habilis

Fișier:Homo habilis.JPG
Reconstrucție a lui Homo habilis expusă la LWL-Museum für Archäologie, Herne, Germania.[36]

Homo habilis a apărut acum aproximativ 2,1 milioane de ani. Deja înainte de 2010, au existat sugestii ca H. habilis n-ar trebui să fie plasat în genul Homo, ci mai degrabă în Australopithecus.[37][38] Motivul principal pentru includerea lui H. habilis în Homo - utilizarea indiscutabilă a uneltelor - a devenit învechit odată cu descoperirea folosirii uneltelor de către Australopithecus cu cel puțin o jumătate de milion înainte de H. habilis.[31] Mult timp s-a crezut că H. habilis a fost strămoșul lui Homo ergaster (Homo erectus). În 2007, s-a descoperit că H. habilis și H. erectus au coexistat timp îndelungat, ceea ce sugerează că H. erectus nu este derivat imediat de la H. habilis, ci de la un strămoș comun.[39] Odată cu anunțarea descoperirii craniului Dmanisi în 2013, a devenit mai puțin sigur că asiaticul H. erectus este un descendent al africanului H. ergaster, care la rândul său a derivat din H. habilis. În schimb, H. ergaster și H. erectus par să fie variante ale aceleiași specii, care ar fi putut avea originea fie în Africa, fie în Asia [40] și s-au dispersat pe scară largă în Eurasia (inclusiv Europa, Indonezia, China).[41]

Homo erectus

Articol principal: Homo erectus.

Se presupune că Homo erectus s-a dezvoltat anagenetic din Homo habilis în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani. Acest scenariu a fost consolidat odată cu descoperirea Homo erectus georgicus, exemplare timpurii de H. erectus găsite în Caucaz, care păreau să prezinte trăsături de tranziție cu H. habilis. Întrucât primele dovezi pentru H. erectus au fost găsite în afara Africii, s-a considerat plauzibil că H. erectus s-a dezvoltat în Eurasia și apoi a migrat înapoi în Africa. Bazat pe fosile de la formația Koobi Fora, la est de lacul Turkana din Kenya, Spoor și colab. (2007) a susținut că H. habilis ar fi putut supraviețui dincolo de apariția lui H. erectus, astfel încât evoluția lui H. erectus nu ar fi fost anagenetică, iar H. erectus ar fi co-existat alături de H. habilis timp de aproximativ jumătate de milion de ani (acum 1,9-1,4 milioane de ani), la începutul perioadei Calabrian.[42]

În 2010 o specie separată sud-africană Homo gautengensis a fost acceptată ca fiind contemporană cu Homo erectus.[43]

Filogenie

O taxonomie a Homo în marile maimuțe este evaluată după cum urmează.[44][45][46][47][48][46][49][50][51][52][53][54] Filogenia exactă în Australopithecus este încă foarte controversată. Sahelanthropus, Orrorin și Ardipithecus, eventual surori ale Australopithecus, nu sunt prezentate aici. Rețineți că denumirea grupărilor este uneori amestecată, deoarece deseori se presupune că anumite grupări sunt efectuate înainte de efectuarea unei analize cladistice.[51]

Hominoidea
(20.4 Mya)

Referințe

  1. ^ The conventional estimate on the age of H. habilis is at roughly 2.1 to 2.3 million years. Stringer, C.B. (). „Evolution of early humans”. În Steve Jones, Robert Martin & David Pilbeam (eds.). The Cambridge Encyclopedia of Human Evolution. Cambridge: Cambridge University Press. p. 242.  Friedemann Schrenk, Ottmar Kullmer, Timothy Bromage, "The Earliest Putative Homo Fossils", chapter 9 in: Winfried Henke, Ian Tattersall (eds.), Handbook of Paleoanthropology, 2007, pp 1611–1631, doi:10.1007/978-3-540-33761-4_52. Suggestions for pushing back the age to 2.8 Mya were made in 2015 based on the discovery of LD 350-1: Spoor, Fred; Gunz, Philipp; Neubauer, Simon; Stelzer, Stefanie; Scott, Nadia; Kwekason, Amandus; Dean, M. Christopher (). „Reconstructed Homo habilis type OH 7 suggests deep-rooted species diversity in early Homo”. Nature. 519 (7541): 83–86. Bibcode:2015Natur.519...83S. doi:10.1038/nature14224. ISSN 0028-0836. PMID 25739632. .
  2. ^ Schuster, Angela M. H. (). „Earliest Remains of Genus Homo”. Archaeology. 50 (1). Accesat în .  The line to the earliest members of Homo were derived from Australopithecus, a genus which had separated from the Chimpanzee–human last common ancestor by late Miocene or early Pliocene times.
  3. ^ Saylor, Beverly Z.; Scott, Gary; Levin, Naomi E.; Deino, Alan; Alene, Mulugeta; Ryan, Timothy M.; Melillo, Stephanie M.; Gibert, Luis; Haile-Selassie, Yohannes (). „New species from Ethiopia further expands Middle Pliocene hominin diversity”. Nature (în engleză). 521 (7553): 483–488. Bibcode:2015Natur.521..483H. doi:10.1038/nature14448. ISSN 1476-4687. PMID 26017448. 
  4. ^ H. erectus in the narrow sense (the Asian species) was extinct by 140,000 years ago, Homo erectus soloensis, found in Java, is considered the latest known survival of H. erectus. Formerly dated to as late as 50,000 to 40,000 years ago, a 2011 study pushed back the date of its extinction of H. e. soloensis to 143,000 years ago at the latest, more likely before 550,000 years ago. Indriati E, Swisher CC III, Lepre C, Quinn RL, Suriyanto RA, et al. 2011 The Age of the 20 Meter Solo River Terrace, Java, Indonesia and the Survival of Homo erectus in Asia.PLoS ONE 6(6): e21562. doi:10.1371/journal.pone.0021562.
  5. ^ Callaway, Ewan (). „Oldest Homo sapiens fossil claim rewrites our species' history”. Nature. doi:10.1038/nature.2017.22114. Accesat în . 
  6. ^ Green, R.E.; Krause, J.; Briggs, A.W.; Maricic, T.; Stenzel, U.; Kircher, M.; Patterson, N.; Li, H.; Zhai, W.; Fritz, M.H.Y.; Hansen, N.F. (). „A draft sequence of the Neandertal genome”. Science. 328 (5979): 710–722. Bibcode:2010Sci...328..710G. doi:10.1126/science.1188021. PMC 5100745 Accesibil gratuit. PMID 20448178. 
  7. ^ Lowery, R.K.; Uribe, G.; Jimenez, E.B.; Weiss, M.A.; Herrera, K.J.; Regueiro, M.; Herrera, R.J. (). „Neanderthal and Denisova genetic affinities with contemporary humans: Introgression versus common ancestral polymorphisms”. Gene. 530 (1): 83–94. doi:10.1016/j.gene.2013.06.005. PMID 23872234.  This study raises the possibility of observed genetic affinities between archaic and modern human populations being mostly due to common ancestral polymorphisms.
  8. ^ The word "human" itself is from Latin humanus, an adjective formed on the root of homo, thought to derive from a Proto-Indo-European word for "earth" reconstructed as *dhǵhem-. dhghem The American Heritage Dictionary of the English Language: Fourth Edition. 2000.
  9. ^ Linné, Carl von (). Systema naturæ. Regnum animale (ed. 10). Sumptibus Guilielmi Engelmann. pp. 18, 20. Accesat în . . Note: In 1959, Linnaeus was designated as the lectotype for Homo sapiens (Stearn, W. T. 1959. "The background of Linnaeus's contributions to the nomenclature and methods of systematic biology", Systematic Zoology 8 (1): 4-22, p. 4) which means that following the nomenclatural rules, Homo sapiens was validly defined as the animal species to which Linnaeus belonged.
  10. ^ Schwartz, Jeffrey H.; Tattersall, Ian (). „Defining the genus Homo”. Science. 349 (6251): 931–932. Bibcode:2015Sci...349..931S. doi:10.1126/science.aac6182. PMID 26315422. Accesat în . 
  11. ^ Lents, Nathan (). „Homo naledi and the Problems with the Homo Genus”. The Wildernist. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Wood, B.; Collard, M. (). „The human genus”. Science. 284 (5411): 65–71. doi:10.1126/science.284.5411.65. PMID 10102822. 
  13. ^ "ape-man", from Pithecanthropus erectus (Java Man), Eugène Dubois, Pithecanthropus erectus : eine menschenähnliche Übergangsform aus Java (1894), identified with the Pithecanthropus alalus (i.e. "non-speaking ape-man") hypothesized earlier by Ernst Haeckel
  14. ^ "early man", Protanthropus primigenius Ernst Haeckel, Systematische Phylogenie vol. 3 (1895), p. 625
  15. ^ "Sinic man", from Sinanthropus pekinensis (Peking Man), Davidson Black(1927).
  16. ^ "crooked man", from Cyphanthropus rhodesiensis (Rhodesian Man) William Plane Pycraft (1928).
  17. ^ "African man", used by T.F. Dreyer (1935) for the Florisbad Skull he found in 1932 (also Homo florisbadensis or Homo helmei). Also the genus suggested for a number of archaic human skulls found at Lake Eyasi by Weinert (1938). Leaky, Journal of the East Africa Natural History Society' (1942), p. 43.
  18. ^ "remote man"; from Telanthropus capensis (Broom and Robinson 1949), see (1961), p. 487.
  19. ^ from Atlanthropus mauritanicus, name given to the species of fossils (three lower jaw bones and a parietal bone of a skull) discovered in 1954 to 1955 by Camille Arambourg in Tighennif, Algeria. Arambourg, C. (). „A recent discovery in human paleontology: Atlanthropus of ternifine (Algeria)”. American Journal of Physical Anthropology. 13 (2): 191–201. doi:10.1002/ajpa.1330130203. 
  20. ^ Y. Coppens, "L'Hominien du Tchad", Actes V Congr. PPEC I (1965), 329f.; "Le Tchadanthropus", Anthropologia 70 (1966), 5–16.
  21. ^ Alexandra Vivelo (August 25, 2013), Characterization of Unique Features of the Denisovan Exome Arhivat în , la Wayback Machine.
  22. ^ Barras, Colin (). „Chinese human fossils unlike any known species”. New Scientist. Accesat în . 
  23. ^ J.E. Gray, "An outline of an attempt at the disposition of Mammalia into Tribes and Families, with a list of genera apparently appertaining to each Tribe", Annals of Philosophy', new series (1825), pp. 337–344.
  24. ^ Wood and Richmond; Richmond, BG (). „Human evolution: taxonomy and paleobiology”. Journal of Anatomy. 197 (Pt 1): 19–60. doi:10.1046/j.1469-7580.2000.19710019.x. PMC 1468107 Accesibil gratuit. PMID 10999270. 
  25. ^ Brunet, M.; et al. (). „A new hominid from the upper Miocene of Chad, central Africa”. Nature. 418 (6894): 145–151. doi:10.1038/nature00879. PMID 12110880. 
  26. ^ Cela-Conde, C.J.; Ayala, F.J. (). „Genera of the human lineage”. PNAS. 100 (13): 7684–7689. Bibcode:2003PNAS..100.7684C. doi:10.1073/pnas.0832372100. PMC 164648 Accesibil gratuit. PMID 12794185. 
  27. ^ Wood, B.; Lonergan, N. (). „The hominin fossil record: taxa, grades and clades” (PDF). J. Anat. 212 (4): 354–376. doi:10.1111/j.1469-7580.2008.00871.x. PMC 2409102 Accesibil gratuit. PMID 18380861. 
  28. ^ Reconstruction by John Gurche (2010),Smithsonian Museum of Natural History. Abigail Tucker, "A Closer Look at Evolutionary Faces", Smithsonian.com, February 25, 2010.
  29. ^ Pickering, R.; Dirks, P.H.; Jinnah, Z.; De Ruiter, D.J.; Churchill, S.E.; Herries, A.I.; Berger, L.R. (). „Australopithecus sediba at 1.977 Ma and implications for the origins of the genus Homo”. Science. 333 (6048): 1421–1423. Bibcode:2011Sci...333.1421P. doi:10.1126/science.1203697. PMID 21903808. 
  30. ^ Asfaw, B.; White, T.; Lovejoy, O.; Latimer, B.; Simpson, S.; Suwa, G. (). „Australopithecus garhi: a new species of early hominid from Ethiopia”. Science. 284 (5414): 629–635. Bibcode:1999Sci...284..629A. doi:10.1126/science.284.5414.629. PMID 10213683. 
  31. ^ a b McPherron, S.P.; Alemseged, Z.; Marean, C.W.; Wynn, J.G.; Reed, D.; Geraads, D.; Bobe, R.; Bearat, H.A. (). „Evidence for stone-tool-assisted consumption of animal tissues before 3.39 million years ago at Dikika, Ethiopia”. Nature. 466 (7308): 857–860. Bibcode:2010Natur.466..857M. doi:10.1038/nature09248. PMID 20703305.  "The oldest direct evidence of stone tool manufacture comes from Gona (Ethiopia) and dates to between 2.6 and 2.5 million years (Myr) ago. [...] Here we report stone-tool-inflicted marks on bones found during recent survey work in Dikika, Ethiopia [... showing] unambiguous stone-tool cut marks for flesh removal [..., dated] to between 3.42 and 3.24 Myr ago [...] Our discovery extends by approximately 800,000 years the antiquity of stone tools and of stone-tool-assisted consumption of ungulates by hominins; furthermore, this behaviour can now be attributed to Australopithecus afarensis."
  32. ^ Villmoare, Brian; Kimbel, William H.; Seyoum, Chalachew; Campisano, Christopher J.; DiMaggio, Erin N.; Rowan, John; Braun, David R.; Arrowsmith, J. Ramón; Reed, Kaye E. (). „Early Homo at 2.8 Ma from Ledi-Geraru, Afar, Ethiopia”. Science. 347 (6228): 1352–1355. Bibcode:2015Sci...347.1352V. doi:10.1126/science.aaa1343. ISSN 0036-8075. PMID 25739410. . See also: Erin N. DiMaggio; Campisano C.J.; Rowan J.; Dupont-Nivet G.; Deino A.L.; et al. (). „Late Pliocene fossiliferous sedimentary record and the environmental context of early Homo from Afar, Ethiopia”. Science. 347 (6228): 1355–1359. Bibcode:2015Sci...347.1355D. doi:10.1126/science.aaa1415. PMID 25739409. 
  33. ^ Cela-Conde and Ayala (2003) recognize five genera within Hominina: Ardipithecus, Australopithecus (including Paranthropus), Homo (including Kenyanthropus), Praeanthropus (including Orrorin), and Sahelanthropus. Cela-Conde, C.J.; Ayala, F.J. (). „Genera of the human lineage”. Proceedings of the National Academy of Sciences. 100 (13): 7684–7689. Bibcode:2003PNAS..100.7684C. doi:10.1073/pnas.0832372100. PMC 164648 Accesibil gratuit. PMID 12794185. 
  34. ^ "the adaptive coherence of Homo would be compromised if H. habilis is included in Homo. Thus, if these arguments are accepted the origins of the genus Homo are coincident in time and place with the emergence of H. erectus, not H. habilis" Bernard Wood, "Did early Homo migrate 'out of' or 'in to' Africa?", PNAS vol. 108, no.26 (28 June 2011), 10375–10376.
  35. ^ " A fresh look at brain size, hand morphology and earliest technology suggests that a number of key Homo attributes may already be present in generalized species of Australopithecus, and that adaptive distinctions in Homo are simply amplifications or extensions of ancient hominin trends. [...] the adaptive shift represented by the ECV of Australopithecus is at least as significant as the one represented by the ECV of early Homo, and that a major ‘grade-level’ leap in brain size with the advent of H. erectus is probably illusory" William H. Kimbel, Brian Villmoare, "From Australopithecus to Homo: the transition that wasn't", Philosophical Transactions of the Royal Society B, 13 June 2016, DOI: 10.1098/rstb.2015.0248.
  36. ^ by W. Schnaubelt & N. Kieser (Atelier WILD LIFE ART); see Westfalen_in_der-Alt-und_Mittelsteinzeit, Landschaftsverband Westfalen-Lippe, Münster (2013), fig. 42.
  37. ^ Wood and Richmond; Richmond, BG (). „Human evolution: taxonomy and paleobiology”. Journal of Anatomy. 197 (Pt 1): 19–60. doi:10.1046/j.1469-7580.2000.19710019.x. PMC 1468107 Accesibil gratuit. PMID 10999270.  p. 41: "A recent reassessment of cladistic and functional evidence concluded that there are few, if any, grounds for retaining H. habilis in Homo, and recommended that the material be transferred (or, for some, returned) to Australopithecus (Wood & Collard, 1999)."
  38. ^ Miller J.M.A. (). „Craniofacial variation in Homo habilis: an analysis of the evidence for multiple species”. American Journal of Physical Anthropology. 112 (1): 103–128. doi:10.1002/(SICI)1096-8644(200005)112:1<103::AID-AJPA10>3.0.CO;2-6. PMID 10766947. 
  39. ^ F. Spoor; M.G. Leakey; P.N. Gathogo; F.H. Brown; S.C. Antón; I. McDougall; C. Kiarie; F.K. Manthi; L.N. Leakey (). „Implications of new early Homo fossils from Ileret, east of Lake Turkana, Kenya”. Nature. 448 (7154): 688–691. Bibcode:2007Natur.448..688S. doi:10.1038/nature05986. PMID 17687323.  F. Spoor; M.G. Leakey; P.N. Gathogo; F.H. Brown; S.C. Antón; I. McDougall; C. Kiarie; F.K. Manthi; L.N. Leakey (). „Implications of new early Homo fossils from Ileret, east of Lake Turkana, Kenya”. Nature. 448 (7154): 688–691. Bibcode:2007Natur.448..688S. doi:10.1038/nature05986. PMID 17687323.  "A partial maxilla assigned to H. habilis reliably demonstrates that this species survived until later than previously recognized, making an anagenetic relationship with H. erectus unlikely"
  40. ^ Augusti, Jordi; Lordkipanidze, David (iunie 2011). „How "African" was the early human dispersal out of Africa?”. Quaternary Science Reviews. 30 (11–12): 1338–1342. Bibcode:2011QSRv...30.1338A. doi:10.1016/j.quascirev.2010.04.012. 
  41. ^ Prins, Harald E.L.; Walrath, Dana; McBride, Bunny (). Evolution and prehistory: the human challenge. Wadsworth Publishing. p. 162. ISBN 978-0-495-38190-7. .
  42. ^ "A partial maxilla assigned to H. habilis reliably demonstrates that this species survived until later than previously recognized, making an anagenetic relationship with H. erectus unlikely. The discovery of a particularly small calvaria of H. erectus indicates that this taxon overlapped in size with H. habilis, and may have shown marked sexual dimorphism. The new fossils confirm the distinctiveness of H. habilis and H. erectus, independently of overall cranial size, and suggest that these two early taxa were living broadly sympatrically in the same lake basin for almost half a million years." Spoor, F; Leakey, M.G; Gathogo, P.N; Brown, F.H; Antón, S.C; McDougall, I; Kiarie, C; Manthi, F.K.; Leakey, L.N. (). „Implications of new early Homo fossils from Ileret, east of Lake Turkana, Kenya”. Nature. 448 (7154): 688–691. Bibcode:2007Natur.448..688S. doi:10.1038/nature05986. PMID 17687323. 
  43. ^ Curnoe, D (). „A review of early Homo in southern Africa focusing on cranial, mandibular and dental remains, with the description of a new species (Homo gautengensis sp. nov.)”. HOMO – Journal of Comparative Human Biology. 61 (3): 151–177. doi:10.1016/j.jchb.2010.04.002. PMID 20466364. 
  44. ^ Berger, Lee R.; Hawks, John; Dirks, Paul HGM; Elliott, Marina; Roberts, Eric M. (). „Homo naledi and Pleistocene hominin evolution in subequatorial Africa”. eLife (în engleză). 6. doi:10.7554/elife.24234. PMID 28483041. 
  45. ^ Strait, David; Grine, Frederick; Fleagle, John (). Analyzing Hominin Hominin Phylogeny: Cladistic Approach. pp. 1989–2014 (cladogram p. 2006). ISBN 978-3-642-39978-7. .
  46. ^ a b Saylor, Beverly Z.; Scott, Gary; Levin, Naomi E.; Deino, Alan; Alene, Mulugeta; Ryan, Timothy M.; Melillo, Stephanie M.; Gibert, Luis; Haile-Selassie, Yohannes (). „New species from Ethiopia further expands Middle Pliocene hominin diversity”. Nature (în engleză). 521 (7553): 483–488. Bibcode:2015Natur.521..483H. doi:10.1038/nature14448. ISSN 1476-4687. PMID 26017448. 
  47. ^ The conventional estimate on the age of H. habilis is at roughly 2.1 to 2.3 million years. Stringer, C.B. (). „Evolution of early humans”. În Steve Jones; Robert Martin; David Pilbeam. The Cambridge Encyclopedia of Human Evolution. Cambridge: Cambridge University Press. p. 242.  Friedemann Schrenk, Ottmar Kullmer, Timothy Bromage, "The Earliest Putative Homo Fossils", chapter 9 in: Winfried Henke, Ian Tattersall (eds.), Handbook of Paleoanthropology, 2007, pp. 1611–1631, doi:10.1007/978-3-540-33761-4_52. Suggestions for pushing back the age to 2.8 Mya were made in 2015 based on the discovery of a jawbone: Spoor, Fred; Gunz, Philipp; Neubauer, Simon; Stelzer, Stefanie; Scott, Nadia; Kwekason, Amandus; Dean, M. Christopher (). „Reconstructed Homo habilis type OH 7 suggests deep-rooted species diversity in early Homo”. Nature. 519 (7541): 83–86. Bibcode:2015Natur.519...83S. doi:10.1038/nature14224. ISSN 0028-0836. PMID 25739632. .
  48. ^ Schuster, Angela M.H. (). „Earliest Remains of Genus Homo”. Archaeology. 50 (1). Accesat în .  The line to the earliest members of Homo were derived from Australopithecus, a genus which had separated from the Chimpanzee–human last common ancestor by late Miocene or early Pliocene times.
  49. ^ H. erectus in the narrow sense (the Asian species) was extinct by 140,000 years ago, Homo erectus soloensis, found in Java, is considered the latest known survival of H. erectus. Formerly dated to as late as 50,000 to 40,000 years ago, a 2011 study pushed back the date of its extinction of H. e. soloensis to 143,000 years ago at the latest, more likely before 550,000 years ago. Indriati E, Swisher CC III, Lepre C, Quinn RL, Suriyanto RA, et al. 2011 The Age of the 20 Meter Solo River Terrace, Java, Indonesia and the Survival of Homo erectus in Asia.PLoS ONE 6(6): e21562. doi:10.1371/journal.pone.0021562.
  50. ^ Lao, Oscar; Bertranpetit, Jaume; Mondal, Mayukh (). „Approximate Bayesian computation with deep learning supports a third archaic introgression in Asia and Oceania”. Nature Communications (în engleză). 10 (1): 246. Bibcode:2019NatCo..10..246M. doi:10.1038/s41467-018-08089-7. ISSN 2041-1723. PMID 30651539. 
  51. ^ a b Zeitoun, Valery (). „High occurrence of a basicranial feature in Homo erectus: Anatomical description of the preglenoid tubercle”. The Anatomical Record Part B: The New Anatomist (în engleză). 274B (1): 148–156. doi:10.1002/ar.b.10028. ISSN 1552-4914. PMID 12964205. 
  52. ^ Dembo, M.; Matzke, N.J.; Collard, M. (). „Bayesian analysis of a morphological supermatrix sheds light on controversial fossil hominin relationships”. Proceedings. Biological Sciences. 282 (1812): 20150943. doi:10.1098/rspb.2015.0943. PMC 4528516 Accesibil gratuit. PMID 26202999. 
  53. ^ Dembo (). „The evolutionary relationships and age of Homo naledi: An assessment using dated Bayesian phylogenetic methods”. Journal of Human Evolution. 97: 17–26. doi:10.1016/j.jhevol.2016.04.008. PMID 27457542. 
  54. ^ Mounier, A.; Caparros, M. (). „The phylogenetic status of Homo heidelbergensis – a cladistic study of Middle Pleistocene hominins”. BMSAP (în franceză). 27 (3–4): 110–134. doi:10.1007/s13219-015-0127-4. ISSN 0037-8984. 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Homo
Wikispecies
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Homo



v • d • m
Evoluția umană
Taxonomie
(Hominini)
Proto-oameni
Strămoși
Homo habilis → Homo erectus (→ Homo antecessor)? → Homo heidelbergensis → Homo sapiens arhaic → Homo sapiens
Listă de fosile umane
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Homo&oldid=13033198