Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Criza economică din 1899-1901/Arhiva 1
Criza economică din 1899-1901[modificare sursă]
Supun atenției în vederea evaluării, un articol dedicat primei mari crize economice structurale pe care a cunoscut-o statul român modern, este vorba de criza din 1899-1901.
Articolul este unul din domeniul Istoriei Economice, domeniu în care avem extrem de puține articole. Personal consider că asupra notabilității subiectului articolului nu pot exista obiecții serioase, subiectul fiind unul cu impact direct și major în evoluția istorică a României.
În forma actuală articolul este suficient de cuprinzător atingând toate aspectele esențiale legate de subiect (criza producției agricole, criza bugetară, criza financiară, implicațiile sociale, etc.). Sunt sigur că mai există totuși o serie de aspecte mai puțin relevante care ar putea fi dezvoltate în viitor, fără ca acestea să afecteze stabilitatea articolului.
Articolul îl consider la acest moment ca fiind bine documentat, majoritatea surselor fiind lucrări de calitate scrise de autori recunoscuți în domeniu. Am încercat (sper să fi reușit) să îl scriu într-un limbaj accesibil, evitând pe cât posibil aspectele prea „tehniciste ” și jargonul specific domeniului, care în general nu e unul nici foarte familiar nici foarte atractiv.
Am încercat să realizez o finețe a referențierii de cel puțin o notă de subsol pe frază, notele de subsol fiind introduse în formatul standardizat.
Am încercat pe cât posibil să realizez o expunere neutră, ceea ce a necesitat destul efort și concentrare, având în vedere că atunci ca și în prezent, aspectele și responsabilitățile legate de criza economică au fost foarte politizate. În ce măsură am reușit, rămâne de văzut. Acolo unde a fost nevoie am prezentat diferitele puncte de vedere divergente.
Având în vedere dimensiunile sale, sunt convins că articolul are încă posibile mici neajunsuri (deși am făcut eforturi să le remediez pe cele pe care le-am găsit): greșeli de ortografie și exprimare, legături incorecte, etc. Sunt dispus și deschis la orice discuție și gata să fac necesarele remedieri.
Cu stimă----Macreanu Iulian (discuție) 19 iulie 2014 11:35 (EEST)
- Pentru: Articolul e bine structurat, referențiat și documentat. Deși imaginile sunt puțin cam îngrămădite (ar merge puse una pe stânga, una pe dreapta, atunci când sunt 2 pe secțiune), eu sunt pentru. --Sebastianpin 5 august 2014 08:38 (EEST)
Comentariu. Am început săptămâna trecută să citesc articolul, dar nu am făcut mari progrese până acum. Pentru început am două observații:
- Nu mi se pare în ordine formatarea pe care o produce formatul citat, mai exact că pune numărul notei înăuntrul ghilimelelor. Este în fapt o falsificare a citatului, întrucât între ghilimele ar trebui copiată cu penibilă acribie exact ce scrie în sursă. Dacă nu poate cineva să corecteze acel format, mă ofer să modific toate aceste citatele ca la Constantin Brâncoveanu, dacă Iulian este de acord.
- Răspuns - Dragă Mihai, în primul rând mulțumesc pentru timpul acordat și pentru sugestii. Trecând la subiect, nici eu nu sunt foarte mulțumit de formatul respectiv, dar prefer să îl folosesc pentru că e o formă standardizată, și atunci când va apare o formă mai evoluată a sa va fi ușor de făcut modificările de vre-un robot dedicat. --Macreanu Iulian (discuție) 25 august 2014 09:18 (EEST)
- Citatul „Actuala criză comercială și financiară nu are nici [...] crize.” nu are măcar o scurtă introducere. Cam atât pentru moment. --Mihai (discuție) 5 august 2014 16:03 (EEST)
- Răspuns - Rezolvat. Am făcut modificările. --Macreanu Iulian (discuție) 25 august 2014 09:18 (EEST)
Comentariu. Partea 2. Din păcate vreau să mai scriu la Brâncoveanu până mă dau afară din bibliotecă, așa că am citit doar secțiunea Cauze.
1. Cuvintele în italice „recoltele agricole slabe, seceta sau ploaia excesivă au însemnat criză, dificultăți bugetare, stagnare” și „realizate cu mașini perfecționate și transportate în condiții ieftine” sunt doar scoase în evidență sau reprezintă citate? (văd că mai sunt câteva mai la vale) --Mihai (discuție) 12 august 2014 20:30 (EEST)
- Răspuns - Sunt citate preluate identic din sursa de origine. În general, tot ce e italic e preluat integral din sursa citată.--Macreanu Iulian (discuție) 25 august 2014 09:18 (EEST)
2. Întrebare de dat cu capul de pereți: „De la 1878 până la 1898 bugetul României se dublase: de la 117 milioane în 1878, la 236 milioane în 1898 - adjusted for inflation?” --Mihai (discuție) 12 august 2014 20:30 (EEST)
- Răspuns - Răspunsul e simplu și complicat în același timp. În perioada 1880-1914 România nu a cunoscut practic inflația datorită faptului că valoarea monedei românești, leul a fost legată atât de etalonul în metale prețioase (inițial monometalist - aur și ulterior bimetalist - aur-argint) iar rata sa de schimb a fost stabilită la o valoare fixă față de francul francez și lira engleză (monedele forte ale epocii). În viața practică însemna că Banca Națională nu putea tipări bani fără acoperire, ceea ce crea mari dificultăți în perioadele de criză când guvernul nu putea apela la inflație și tiparnița de bani. E adevărat că în „La Belle Epoque” un leu era egal cu un franc francez, că leul era total convertibil dar e tot atât de adevărat că marea majoritate a românilor câștigau foarte puțini din acești lei.--Macreanu Iulian (discuție) 25 august 2014 09:18 (EEST)
3. Paragraful „În același timp, ea a fost și o „criză de creștere” specifică economiei de tip capitalist” nu prea se leagă de cele trei cauze din Revista Economică. Dacă se poate face ceva bine, dacă nu, la fel de bine. --Mihai (discuție) 12 august 2014 20:30 (EEST)
- Răspuns - Conceptul de „criză de creștere” a apărut ulterior crizei de la 1900, de aceea nu apare în lucrările vremii și tot de aceea l-am folosit între ghilimele. Privind retrospectiv cauzele crizei din 1899-1901 sunt cele ale unei crize de creștere, deși economiștii vremii se refereau cu alți termeni la ele. (investiții publice masive finanțate din împrumuturi externe, rămâneri în urmă a unor sectoare cheie, capacitatea slabă de absorbție a pieței interne, subdezvoltarea tehnologică a unor sectoare, slaba competitivitate, dependența puternică de exportul de materii prime cu prețuri stabilite de piețele externe, fragilitatea economiei naționale, etc.). De fapt aceasta a fost una din principalele dificultăți în scrierea articolului: găsirea unui echilibru între conceptele și limbajul economic modern și redarea atmosferei și a percepțiilor din perioada crizei.--Macreanu Iulian (discuție) 25 august 2014 09:18 (EEST)
4. Tocmai mi-a trecut un gând prin cap. Oare s-ar găsi o hartă economică/agricolă a țării din perioadă? Ce părere ai Iulian despre includerea uneia, în măsura în care se găsește una care să nu violeze drepturile de autor? --Mihai (discuție) 12 august 2014 20:30 (EEST)
- Răspuns - Răspunsul e da și nu. Eu am găsit și am câteva astfel de hărți dar sunt dintre cele care glorifică fie realizările vre-unui guvern sau ale regelui Carol I, fie unele idealizate pentru uz școlar. Nu le-am încărcat pentru că nu consider că ar aduce o mare plus-valoare. Trebuie spus că la 1900 cercetarea economică era practic inexistentă în România, statistica era în fazele sale incipiente și de aici lipsa unor astfel de instrumente. Totuși sugestia e binevenită și o să mai caut.
5. O să trec cât de curând pe la altă bibliotecă, să văd ce este trecut în compendiul despre guvernele României de Bulei/Mamina despre guvernele din timpul acestei crize. Poate se mai găsește ceva. Mihai (discuție) 12 august 2014 20:30 (EEST)
- Răspuns - Despre guverne, și atunci ca și acum, numai de bine. Pentru guvern criza practic nu exista, pentru opoziție țara era pe marginea prăpastiei. --Macreanu Iulian (discuție) 25 august 2014 09:18 (EEST)
Am luat formatarea făcută de tine la primul citat drept un accept implicit al sistemului cu <blockquote>, de-asta am formatat și restul. Acum că te-ai întors, o să continui lectura articolului de unde am rămas. Salutări,--Mihai (discuție) 25 august 2014 13:24 (EEST)
- E OK și sistemul cu <blockquote> nu am nicio problemă cu el. M-am oprit din modificări pentru că nu am mai avut timp disponibil. În general sunt de acord cu orice format standardizat care să mențină deschisă și ușoară evoluția articolului odată cu schimbările tehnice (formate, stiluri etc.) care se petrec permanent la Wikipedia. --Macreanu Iulian (discuție) 25 august 2014 13:33 (EEST)
- Discuție încheiată. Articolul primește statutul de AC.— Ionutzmovie discută 12 mai 2015 16:12 (EEST)