Wikipedia:Părtinirea cercetării academice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la WP:CHOPSY)
Jump to navigation Jump to search
Comandă rapidă:
WP:ABIAS

Introducere[modificare sursă]

Aici este „enciclopedia liberă la care poate contribui oricine”. Ea nu este un forum pentru pseudoștiințe pe care ar fi admis orice.[1] Acest website este devotat științei mainstream și cunoașterii academice mainstream.

Rolul pe care opiniile academice îl joacă sau trebuie să-l joace pe Wikipedia poate fi uneori controversat[necesită citare]. Acest eseu discută de ce Wikipedia are și trebuie să aibă „părtinire”[2] pentru cercetările academice.

Întrebările la care Wikipedia a trebuit să răspundă sunt: „Cum înveți niște fapte științifice dacă tu însuți nu ești om de știință? Cum dovedești altora că ai învățat corect astfel de fapte? Cum dovedești altora că aceste fapte țin de știință?”

Unii noi editori ai Wikipediei sunt oarecum surprinși să afle că Wikipedia părtinește cercetările academice. De exemplu, Wikipedia ia partea lui Charles Darwin și denumește evoluția drept fapt, sau paradigma biologiei, pentru a folosi un limbaj ceva mai elevat. Wikipedia aplică eticheta de pseudoștiință creaționismului științific și designului inteligent. Cum știe Wikipedia aceste lucruri? Le știe de la biologii care lucrează pe bază de publish or perish. Biologii au căzut de acord⁠(en) că evoluția este valabilă iar creaționismul și designul inteligent sunt prostii, în măsura în care discutăm știință. (Creaționismul este ok din punct de vedere teologic, dar în măsura în care pretinde că ar fi știință este etichetat drept pseudoștiință.)

Toleranța nu ne poate cere să nu spunem lucrurilor pe nume. Wikipedia aplică eticheta de pseudoștiință atunci când ea este aplicată în mod consensual de specialiștii în domeniu. Vezi en:List of topics characterized as pseudoscience. Asta nu înseamnă că teologia creaționistă ar fi o prostie, dar când ea încearcă să fie știință nu depășește nivelul de pseudoștiință. Așa cum explica biologul H. Allen Orr, „Evoluționiștii sunt percepuți drept ideologi dogmatici, devotați ideii de a suprima orice dubiu despre evoluție. Este ușor de înțeles cum a apărut această impresie: evoluționiștii, în cele din urmă, își petrec cea mai mare parte a vieții lor publice apărându-l pe Darwin contra argumentelor creaționiste reciclate la nesfârșit. Deci desigur că ei apar drept reacționari până-n măduva oaselor. (La fel ar părea fizicienii dacă teoria gravitației ar fi târâtă-n tribunal din doi în doi ani.)”[3] Din punct de vedere științific creaționismul „nici măcar nu e la nivel de a fi greșit” („not even wrong”), nu este știință din orice privință.

Articolele trebuie scrise din punct de vedere neutru. Wikipedia nu se preocupă de fapte și opinii, ci doar rezumă surse de încredere. Aceasta înseamnă de obicei că universităților seculare li se dă prioritate asupra oricăror pretenții ale unor anumite culte, deși doctrinele acestora pot fi discutate într-o secțiune corespunzătoare care etichetează în mod corect acele credințe.”

În orice știință sau disciplină academică există câștigători și pierzători. Wikipedia pur și simplu nu ține cu facțiunile care au pierdut în dezbaterea științifică/academică.

Comunitate de cercetători dezinteresați[modificare sursă]

„Moștenitoare a marelui ideal de comunitate de cercetători dezinteresați care caută adevărul de dragul adevărului, universitatea a devenit o instituție centrală a erei moderne.[4]
—Peter Sheehan, Universities in the Knowledge Economy

Din politicile și îndrumările deja aprobate de Wikipedia rezultă că Wikipedia ia adesea partea universităților și trebuie să le ia partea. Asta ține de pilonii Wikipediei. Editorii săi nu creează cunoaștere cu de la sine putere, ci redau punctele de vedere ale universitarilor. Cu privire la biografiile contemporane, presa de încredere este și ea inclusă. Apare drept evident că Wikipedia are și trebuie să aibă părtinire pentru cercetătorii academici. Conform unei teorii a cunoașterii științifice, cunoașterea este produsă de comunitatea științifică, adică de o „comunitate de cercetători dezinteresați care caută adevărul de dragul adevărului”.

Acest eseu privește recunoașterea importantei universității (sau universităților) la acumularea cunoașterii umane, pe care Wikipedia are misiunea de a o reda. Cunoaștem punctul de fierbere al mercurului, formula chimică a apei și am auzit de Iulius Cezar de la oameni care au obținut acestă informație de la cercetători academici. Deci, cercetătorii academici au creat cea mai mare parte a cunoașterii noastre explicite, cel puțin dacă ne referim la cunoașterea explicită de valoare enciclopedică. Trebuie să recunoaștem cât de dependentă este Wikipedia de universitate.

Așa cum a afirmat Silver, comunitatea academică produce știința și istoria și alte informații folosite de noi în articole. Sursele academice cu peer-review sunt sursele de cea mai înaltă calitate pe care le putem folosi. A fi „pro-academic” înseamnă a fi „pro-informație”. Și de fapt putem argumenta că înseamnă de asemenea a fi „pro-adevăr”, deoarece sursele academice sunt cele mai probabil de a fi corecte. ... noi [editorii Wikipediei] deja avem „părtinire pro-academică”. Este numită „părtinirea pentru sursele de încredere”. Singura mare diferență dintre noi și Citizendium este că ei cer să fii specialist pentru a scrie articole, în timp ce noi nu cerem asta. În rest, toți avem același fel de surse.

Pentru mulți editori experimentați ai Wikipediei acest eseu este superfluu deoarece politicile, îndrumările și eseurile Wikipediei deja îl susțin sau afirmă. De exemplu, Surturz a afirmat: Preocupările celui care a postat asta sunt în mod adecvat adresate de WP:VER, WP:PDVN, WP:FCO, WP:SURSE, etc. și este (în mod indirect) o reluare a argumentului en:WP:VNT.

În acest caz, părtinirea pentru cercetarea academică nu este o încălcare a WP:PDVN, ci o consecință directă a felului în care funcționează cercetarea științifică și dezbaterile filosofice sau teologice. El reafirmă ceea ce era deja evident, dar este menit să aibă o valoare educativă (pedagogică), la fel cum „ceea ce contează este verificabilitatea și nu adevărulcotroversat, vezi arhivele en:WT:V a educat mii de editori în a da prioritate surselor de încredere față de propriile lor păreri despre adevăr in articolele pe care le editau. Nu negăm că punctele de vedere conținute în acest eseu ar putea fi obținute din alte politici, îndrumări și eseuri ale Wikipediei. Intenția este totuși aceea de a oferi editorilor o introducere rapidă în modul de lucru al Wikipediei.

Ceea ce Wikipedia nu discută este dacă viziunea cercetătorilor mainstream este corectă sau greșită. Wikipedia nu pune la îndoială perspectiva mainstream, ci pur și simplu consideră că ea este adevărată sau cel puțin cea mai bună aproximare a adevărului disponibilă azi.

Pentru a scrie despre Justin Bieber ne putem aștepta ca presa să ne dea despre el mai multe informații despre el decât articolele cu peer-review din revistele științifice. De fapt, ce sunt cercetătorii academici pentru cercetare sunt jurnaliștii pentru evenimentele cotidiene. Ei sunt specialiști cu reputația de a verifica faptele iar aria lor de expertiză se află în evenimentele cotidiene, cum ar fi evenimente politice, dezastre, infracțiuni, amuzament, etc. Platon și Aristotel nu aveau diplome pentru motivul că nu se obișnuia acest lucru pe vremea lor; între timp cercetătorii academicii și jurnaliștii au devenit profesioniști specializați, adică activitatea lor a fost standardizată și profesionalizată. Deci pe lângă părtinirea cercetării academice, Wikipedia părtinește și presa, adică presa este o sursă foarte importantă de informații pentru Wikipedia.

„Who is who” în viața universitară[modificare sursă]

Pentru a putea identifica sursele de încredere trebuie să avem o idee despre cine contează și cine nu contează drept cercetător academic, despre cine contează și cine nu contează drept autoritate în domeniul său de studii. Deci, mai devreme sau mai târziu, este inevitabil să judecăm who's who în viața universitară. „Îmi place cum scrie și îl cred pe cuvânt de onoare că și-a verificat afirmațiile” este prea subiectiv pentru en:WP:RSN. De fapt, nu cerem decât recunoașterea practicii cotidiene de pe en:WP:RSN, ea trebuie doar să primească o recunoaștere formală pentru a încheia discuții prostești ca „faptul că părtinești cercetătorii academici este o încălcare a PDVN”.

Acreditarea contează. Nu am dori să ne predea cineva care și-a luat diploma prin colet cu ramburs sau a primit un doctorat pentru a scrie trei eseuri despre medicina alternativă. Dar nu trebuie să transformăm cerința acreditării într-o pretenție de conspirație globală pentru a-i reduce la tăcere pe cei indezirabili din punct de vedere politic. Diplomele contează iar acreditarea există pentru a preveni abuzul de diplome.

Un cercetător academic are:

  • grad academic (de obicei un doctorat de la o universitate corect acreditată);
  • o funcție de predare plătită (la o universitate acreditată);
  • publicații în reviste științifice cu peer-review cu bună reputație (de preferat indexate ISI).

Rick Roderick preda curs TTC despre Jacques Derrida și a afirmat că Derrida a fost acuzat că ar crede că toate opiniile sunt egale între ele. Roderick a afirmat că Derrida nu crede că toate opiniile sunt la fel de valoroase, nici nimeni altcineva, cu excepția celor internați permanent la balamuc.[5] Prin urmare, Wikipedia nu crede și nu trebuie să creadă că toate opiniile ar fi egale între ele. A decide pe cine să credem și pe cine să respingem este de importanță capitală în scrierea unei enciclopedii. Există destul spațiu pentru pluralism, nu există spațiu pentru prostii.

Iată ce a scris un creștin despre cine contează drept om de știință:

„Biblia este glasul lui Dumnezeu, nu glasul oamenilor de știință. Dacă vrem să aflăm părerea oamenilor de știință îi întrebăm pe oamenii de știință. Cei mai mulți dintre ei propun Big Bang-ul, abiogeneza și evoluția drept cele mai credibile mijloace prin care au apărut lumea și viata. Dacă asta a fost sau nu lucrarea lui Dumnezeu rămâne la aprecierea cititorului. Dacă oamenii de știință greșesc, asta trebuie să li se explice conform metodelor lor, ceea ce cei care se opun evoluționismului nu o fac, deoarece nu citesc aceeași literatură științifică, nu folosesc aceleași standarde și experimente, nu discută în aceleași cercuri și nici nu sunt publicați în aceleași reviste științifice. Dacă nu merge ca o rață, nu vorbește ca o rață și evită rațele din toate puterile nu avem motive să credem că e rață. Sau, în acest caz, om de știință. Nu afirm că cei care se opun evoluționismului greșesc, afirm doar că ei nu sunt oameni de știință mainstream. De aceea ei nu vor fi consultați pentru părerile oamenilor de știință. Ei pot fi consultați pentru părerile proprii, dacă ele sunt notabile.”

Testul CHOPSY[modificare sursă]

Comandă rapidă:
WP:CHOPS

Vorbind din punctul de vedere al unei enciclopedii, faptele științifice sunt acceptate pe larg de mainstreamul științific. Dacă o susținere academică este principial inaptă de a fi predată la Cambridge, Harvard, Oxford, Princeton, Sorbona și/sau Yale, atunci ea este cercetare proastă și nu va fi considerată drept sursă de încredere pentru a stabili fapte obiective pentru Wikipedia. Orice susținere care ar fi în mod neechivoc privită drept ridicolă în acele universități nu poate stabili fapte obiective pentru Wikipedia. În măsura în care astfel de susțineri sunt notabile, ele vor trebui redate în cadrul Wikipediei, dar menționând mereu ale cui păreri sunt și că ele sunt opinii minoritare sau marginale.

„'Atitudinea' mea și cea a Wikipediei (rezultată prin consens) este că nu scriem despre prostii decât în articole despre prostii - iar când o facem scriem 'astea sunt prostii' în mod foarte clar...”
„Cauza fundamentală a problemei este falsul echilibru acordat punctelor de vedere împotriva fluorurării și cele ale comunității științifice. Prin definiție, consensul științific conține toate punctele de vedere valide. El se dezvoltă în timp pe măsură ce apar noi date. În chestiuni științifice consensul științific este în mod intrinsec punctul neutru de vedere al Wikipediei. A-l « echilibra » cu punctele de vedere contrarii ar însemna să compromitem politicile fundamentale.”
Guy, [2]
„Scientism este un termen pe care-l aud doar de la homeopați și creaționiști. Este o reacție firească la faptul că dezbaterea științifică s-a sfârșit iar ei au pierdut.”
Guy, [3]

Nu susținem că universitățile ar fi perfecte[modificare sursă]

O notă: nu susținem că cercetarea academică ar fi perfectă, perfecțiunea întruchipată. Totuși, ea are capacitatea de a învăța, cerceta și integra noi puncte de vedere. „Wikipedia secundează – adică noi nu conducem, ci urmăm pe alții – lăsați sursele de încredere să facă noi conexiuni si afirmații și pe urmă vom căuta modalități de a le prezenta conform cu PDVN, dacă va fi nevoie.”[6] Conform cu en:WP:GREATWRONGS, Wikipedia nu are nici sarcina de a reforma cercetarea universitară, nici cea de a corecta greșelile ei. Dacă ea are părtinire sistemică, Wikipedia nu prea o poate drege, deoarece ar trebui să se bazeze pe surse cu peer-review publicate de cercetători academici și prin definiție ei sunt parte a lumii academice și parte a acestei părtiniri sistemice. Conform cu WP:NU#CO, Wikipedia nu este o platformă pentru a publica cercetări originale, chiar menite de a repara un rău real sau închipuit produs de lumea academică. Nici nu este o platformă de a da pondere nemeritată unor puncte de vedere noi din cercetarea academică. Întrebarea nu este dacă lumea academică are părtinire sistemică, ci ce poate face Wikipedia în privința asta? Iar răspunsul e: nimic, Wikipedia este constrânsă de propriile ei politici și îndrumări să nu poată face nimic despre asta.

În scopul practic de a scrie articole pentru Wikipedia despre fizică nucleară nu contează dacă fizicienii sunt „într-adevăr” dezinteresați, nici dacă angajarea lor în facultățile de fizică a fost făcută în mod părtinitor față de gen, opinii teologice sau politice. Ele contează în articole de sociologia științei, dar ele nu pot schimba modul în care trebuie scrise articolele științifice de fizică nucleară. Părtinirea teologică este subiect al istoriei științei, de exemplu a descrie recepția inițială a ipotezei Big Bang-ului de comunitatea fizicienilor. Dacă Wikipedia ar fi existat pe atunci, nu ar fi avut treaba de a corecta consensul științific deoarece părea părtinitor contra a ceea ce mirosea a creatio ex nihilo.

„Deși paradigmele științifice de azi ar putea fi respinse în viitor, iar ipotezele considerate anterior drept controversate sau greșite devin uneori acceptate de comunitatea științifică, nu este misiunea Wikipediei să afirme astfel de predicții.”

Big Science[modificare sursă]

Conform Paulo Correa et al., Wikipedia favorizează en:Big Science. Nu sunt sigur dacă en:WP:UNDUE și Wikipedia:Opinii marginale duc în mod direct la acest rezultat, în orice caz, Wikipedia favorizează punctele de vedere mainstream și consensul științific și respinge într-o măsură mai mică sau mai mare opiniile marginale, cu excepția articolelor despre opinii marginale. În sine, asta nu e nici bine, nici rău, ci este o alegere pe care Wikipedia o face în a selecta sursele în care are încredere. În cazul alegerii contrare rezultatul ar fi haosul. Wikipedia nu este un motor de căutare, deci nu indexează/redă tot felul de articole în mod „onest și echilibrat”. De asemenea nu este o platformă de relații publice pentru ideile favorite ale fiecăruia.

„Aici urmăm îndrumările Wikipediei foarte îndeaproape. Obiecția de bază (deși cei care se plâng ar putea să nu înțeleagă) este că Wikipedia este bazată preponderent pe știință mainstream. Deoarece homeopatia este atât de pe larg respinsă de mainstream, nu are nicio șansă de a fi tratată la modul în care susținătorii ei ar dori.

Ca cele mai multe dezbateri de acest fel, ele se reduc la « Ce fel de enciclopedie este Wikipedia ». Nu trebuie să ne cerem scuze pentru că adoptăm perspectiva științei mainstream... căci asta este Wikipedia. Răspunsul simplu pentru cei cărora nu le plac regulile noastre este de a-și înființa propria lor enciclopedie cu regulile care le plac lor... și da, există unele eforturi de a face asta pe Internet.

Problema cu asta este că oamenii cărora le plac opiniile marginale își dau seama că acele enciclopedii sunt extrem de puțin citite... deci recurg la a-și proclama viziunea pe Wikipedia, unde va fi citită de mulți. Ceea ce ei nu-și dau seama este că motivul pentru care Wikipedia este cam al cincilea cel mai vizitat website de pe Internet este exact din cauză că avem regulile și valorile pe care le avem.

De fapt, publicul a votat pentru Wikipedia și contra enciclopediilor cu reguli diferite... de aceea nu trebuie să ne schimbăm regulile... iar dacă regulile nu se schimbă - atunci nu vom schimba nici acest articol pentru a fi mai prietenos cu homeopații.”
„Cât despre ideea că pagina are două feluri de reguli, nu are: sursele reprezentând gândirea științifică mainstream au prioritate față de misticism și opinii marginale. Asta e o regulă foarte simplu de înțeles și de aplicat.”
„« Wikipedia este puternic părtinitoare în favoarea științei mainstream » (sau a orice este mainstream) este precis cum m-aș aștepta să funcționeze o enciclopedie. Referitor la subiecte științifice, Wikipedia trebuie să redea articole conform echilibrului din sursele de încredere cu peer-review, surse care exercită control editorial corect și sunt bazate pe metoda științifică — prin definiție știință mainstream.”

Enciclopedie mainstream[modificare sursă]

Wikipedia este un canal pentru a reda papagalicește[7] știința mainstream și cercetarea academică mainstream (și probabil presa mainstream, cu privire la unele subiecte). Wikipedia se așteaptă ca redactorii să înțeleagă asta, să dorească asta și să fie competenți în a face asta.

Deci a susține știința mainstream și cercetarea academică mainstream este o cerință pentru toți redactorii, cei care nu o respectă vor pierde disputele, vor fi blocați și eventual vor fi alungați. Adeziunea puternică la știința mainstream și cercetarea academică mainstream este ceea ce a făcut ca Wikipedia să fi unul dintre cele mai importante websiteuri. Deci, dizidența față de știința mainstream și cercetarea academică mainstream va fi percepută drept un atac asupra Wikipediei înseși. Dacă vreți să câștigați o dispută va trebui să arătați că susținerile dvs. sunt știință mainstream sau cercetare academică mainstream. Dacă nu puteți face asta în mod onest, atunci renunțați la susținerea respectivă. Țineți minte că Wikipedia e doar o oglindă, știința mainstream și cercetarea academică mainstream există în afara Wikipediei și nu pot fi modificate prin a edita Wikipedia, ea doar le reflectă. Deci dacă vreți să schimbați știința/cercetarea academică trebuie să vă faceți om de știință sau cercetător universitar, Wikipedia nu este canalul potrivit pentru a face aceasta.

Punct de vedere mondial vs. universalism științific[modificare sursă]

Wikipedia a ales partea științei mainstream. Ok, nu avem probleme cu asta. În mai multe părți ale lumii „homosexualitatea bună, pedofilia rea” nu este privit drept știință, ci drept propagandă occidentală.[8] Dap, acum îi înțeleg pe cei care se plâng că acupunctura este pseudoștiință conform științei occidentale. Vedeți dumneavoastră, conform științei chineze aceasta nu este pseudoștiință. Nu avem o problemă cu alegerea Wikipediei, dar trebuie făcută explicită. Nici Wikipedia nici știința nu operează într-un vid moral.

Concluzie[modificare sursă]

Wikipedia este un loc în care facem plecăciuni către mainstreamul academic. Dacă nu vă place să faceți asta, nu vă va plăcea aici. Wikipedia nu se referă la dumneavoastră și la opiniile dumneavoastră, cu cât mai repede înțelegeți asta, cu atât mai bine. Editorii Wikipediei au cele trei drepturi precizate la en:WP:FREE, în rest lucrează drept servitori. Ca editor trebuie să serviți Wikipedia, altfel nu sunteți la locul potrivit.

În mod clar, public și fără a avea nevoie să ne cerem scuze pentru asta Wikipedia este complet vândută mainstreamului academic. De aceea, pe Wikipedia fac propagandă pentru idei extremiste sau marginale trollii, naivii lipsiți de informații, proștii și nebunii. Astfel de idei nu au cum să fie apreciate pe Wikipedia. Majoritatea războaielor de editare pornesc dintr-o incapacitate funciară de a înțelege ce este Wikipedia. Aici nimănui nu-i pasă despre ce credeți dumneavoastră (sau despre ce cred eu). Această enciclopedie este bazată pe cunoaștere, nu pe credință. Nimeni de aici nu are o problemă cu noii veniți, dar avem o problemă cu editorii tendențioși și încrezuți.

Glumind, Wikipedia poate fi definită drept OSINT academic: putem citi lucrările celor mai iluștri profesori universitari.

Ce este Wikipedia poate fi rezumat în aceste cuvinte memorabile: „We are the Borg. Lower your shields and surrender your ships. We will add your biological and technological distinctiveness to our own. Your culture will adapt to service us. Resistance is futile.”[9] Traducere: „Suntem Borgul. Coborâți scuturile și predați-vă navele. Vom prelua personalitatea voastră biologică și tehnologică, integrând-o la a noastră. Cultura voastră se va adapta pentru a ne deservi. Rezistența este inutilă.”

Note[modificare sursă]

  1. ^ Cf. William T. Jarvis Anthroposophical Medicine
  2. ^ „Părtinire” între ghilimele, cum am spune că oamenii au „părtinire” pentru respirație.
  3. ^ H. Allen Orr (). „Darwin v. Intelligent Design (Again)”. Boston Review. Accesat în . 
  4. ^ http://lirne.net/resources/netknowledge/sheehan.pdf
  5. ^
    „This does not at all mean that we don’t in loose, rough and ready ways judge interpretations… all the time. And this does not at all mean that practically speaking that some interpretations are obviously slightly better than others. Let me return to familiar ones like the traffic light. If it’s red and you see it as green, the outcome can be disastrous; Derrida doesn’t deny it. You know, it’s a bad misreading… bad misreading. But this is a familiar mistake and it is made about a lot of Derrida’s work. Philosophers call someone a relativist by which they mean it’s a person that holds that any view is as good as any other view. My simple response to that is this: that is a straw person argument, no-one in the world believes it or ever has believed it. No-one – Derrida or anyone else – believes that every view is as good as every other view. That’s only a view we discuss in freshman philosophy class in order to quickly refute it. I mean no-one believes it. There are no defenders of the view and since this tape will be going out, if we run into one it will be interesting, but we will likely find that person in one of the institutions Foucault discussed rather than in some seminar, okay. That’s where we will find them, if anybody believes that. No, Derrida’s kind of slippage is to remind us that the text of philosophy is not fixed; can not be fixed. It is of the nature of the text of philosophy and its relation to language that we cannot fix it once and for all. In a way it’s like the leaky ship where we haven’t got anything to stop the leak so we just keep bailing. I mean, the leak is in the language.”
    —Rick Roderick, 307 Derrida and the Ends of Man (1993)
  6. ^ User:Benjiboi
  7. ^ Fără a plagia.
  8. ^ Cf. Syria: Brides for Sale la Internet Movie Database
  9. ^ Star Trek - First Contact (1996) Moviesoundclips.net. Rikeromega3 Productions 1999-2013. Retrieved September 26, 2013.

Vezi și[modificare sursă]