Voievodatul Polonia Mică

Polonia Mică

— voievodat —

Drapel

Stemă

Polonia Mică (Polonia)

Poziția geografică în Polonia

Coordonate: 49°51′00″N 20°16′00″E / 49.85°N 20.266666666667°E

Țară

Polonia

Atestare

1 ianuarie 1999

Numit după

Polonia Mică

Reședință

Cracovia

Suprafață

- Total

15,183 km²

Populație (2010)

- Total

3.298.270 locuitori

- Densitate

217,2 loc./km²

ISO 3166-2

PL-MA

Prezență online

http://www.malopolskie.pl/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Poziția regiunii Polonia Mică

Diviziune în județe

Voievodatul Polonia Mică (în poloneză: województwo małopolskie) este o regiune administrativă în sudul Poloniei la granița cu Slovacia, fiind unul din cele mai dens populate voievodate ale țării. Capitala voievodatului este orașul Cracovia. Are o suprafață de 15 108 km², și o populație de 3 267 731 locuitori (2006).

Acesta a fost creat la 1 ianuarie 1999 din fosta Cracovia, Tarnow, Nowy Sącz și părți din voievodatele Bielsko-Biała, Katowice, Kielce și voievodatul Krosno, în conformitate cu reformele guvernului polonez local adoptate în 1998.

Numele provinciei amintește numele tradițional al unei regiuni poloneze istoric, Polonia Mică, sau în limba poloneză: Małopolska. Voievodatul Polonia Mică actual, cu toate acestea, se referă doar la o mică parte din regiunea mai mare, Malopolska vechi, care, împreună cu Polonia Mare (Wielkopolska) și Silezia (Śląsk), formau statul polonez medievală timpuriu. Istoric, Polonia Mică este mult mai mare decât provincia actuală. Se întindea departe spre nord, la Radom și Siedlce, incluzând orașe precum Stalowa Wola, Lublin, Kielce, Częstochowa și Sosnowiec.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia regiunii include tehnologie avansată, bănci, industriile chimice și metalurgice, cărbune, minereu, procesarea hranei, și spiritul industriei de tutun. Cel mai industrializat oraș din voievodatul Polonia Mică este Cracovia. Cea mai mare întreprindere regională funcționează aici, Uzina Siderurgică Tadeusz Sendzimir din Nowa Huta, are 17.500 angajați. Un alt centru industrial important este situat în partea de vest, în cartierul Chrzanów (care se ocupă în principal cu producția de locomotive) și în Oświęcim (combinat chimic). Parcul tehnologic Cracovia este o zonă economică specială. În voievodat există aproape 210 000 de firme înregistrate, cea mai mare parte fiind întreprinderi mici și mijlocii, dintre care 234 aparțin sectorului de stat. Investițiile străine, în creștere în regiune, a ajuns la aproximativ 18.3 miliarde dolari până la sfârșitul anului 2006.

Universități[modificare | modificare sursă]

130.000 de studenți sunt înscriși anual în cincisprezece instituții de învățământ superior din Cracovia. Universitatea Jagiellonă, cea mai mare universitate din municipiu (cu 44.200 studenți), a fost fondată în 1364 ca Academia din Cracovia. Nicolaus Copernic și Karol Wojtyla (Papa Ioan Paul al II-lea), au absolvit această universitate. Universitatea AGH de Știință și Tehnologie (29.800 studenți), este considerat a fi cea mai bună universitate tehnică din Polonia. Academia de Studii Economice, Universitatea Pedagogică, Universitatea de Tehnologie din Cracovia și a Academia Agricolă sunt, de asemenea instituții de învățământ superior foarte apreciate. Există, de asemenea Academia de Arte Frumoase, Universitatea de Teatru și Academia de Muzică. Nowy Sącz a devenit centru educațional major în regiune datorită Școalii Superioare de Administrație și Afaceri, cu un curriculum american, înființată în anul 1992. Școala are 4.500 de elevi. Există, de asemenea, două școli private mai mari în Tarnow.

Clima voievodatului[modificare | modificare sursă]

Situat în sudul Poloniei, Polonia Mică este cel mai cald loc în Polonia, temperatura medie în timpul verii fiind între 23°C și 30°C, deși ele ajung adesea la 32°C chiar și la 38°C în lunile iulie și august, cele mai calde două luni ale anului. Orașul Tarnow, care se află în Polonia Mică, este cea mai cald loc în Polonia, pe tot parcursul anului, temperaturile medii fiind de 30°C în vara și 4°C în timpul iernii.

Iernile sunt ușor reci, cu temperaturi cuprinse între -7°C până la 4°C, dar iarna de multe ori este mai umedă și mai caldă, sau mai se schimbă în climă continentală și rece. Totul depinde de vânturile care suflă spre Polonia, din diferite regiuni ale lumii, schimbând vremea. Deșertul Błędów singurul deșert în Polonia se află în Polonia Mică, unde în timpul verii temperaturile pot ajunge de multe ori până la 38 °C.

Turism[modificare | modificare sursă]

În voievodat au fost înființate patru parcuri naționale și numeroase rezervații, pentru a proteja mediul din Polonia Mică. Regiunea are zone pentru turism și recreere, inclusiv Zakopane (stațiunea de iarnă cea mai populară a Poloniei) și munții Tatra, Pieniny și Beskidy.

Peisajul natural are multe situri istorice. Salina din Wieliczka, orașul de pelerinaj Kalwaria Zebrzydowska, și orașul vechi din Cracovia sunt clasificate de către UNESCO printre cele mai prețioase situri din patrimoniul mondial. La Wadowice, locul de naștere al lui Ioan Paul al II-lea (50 km sud-vest de Cracovia) este un muzeu dedicat copilăriei fostului Papă. Zona Oświęcim (în germană Auschwitz cu fostele lagăre de concentrare naziste de la Auschwitz-I și Auschwitz-II-Birkenau, este vizitat anual de un milion de oameni. O altă destinație turistică este orașul Bochnia cu cea mai veche mină de sare din Europa.

Arii protejate[modificare | modificare sursă]

Ariile protejate din Voievodatul Polonia Mică includ șase parcuri naționale și 11 parcuri de peisaj. Acestea sunt enumerate mai jos.

Orașele voievodatului[modificare | modificare sursă]

Dealul Wawel din Cracovia

Piața Tarnów

Primăria din Nowy Sącz

Castel restaurat în Oświęcim

Primăria din Chrzanów

Primăria din Bochnia

Widok na stare miasto w Biecz

Salina din Wieliczka

Fântână în Rabka

Băi vechi din Krynica

Poarta de intrare la Palatul Lubomirscy din Dąbrowa Tarnowska

Primăria din Skawina

Mănăstirea din Alwernia.

Voievodatul Polonia Mică are 61 de orașe, inclusiv 3 municipii. Lista de mai jos prezintă orașele în funcție de numărul de locuitori.

Nr.	Orașul	Populația	Suprafața (km²)	Densitatea (loc./km²)
1	Cracovia	755 000	326,80	2310
2	Tarnów	115 158	72,38	1591
3	Nowy Sącz	84 556	57,06	1482
4	Oświęcim	40 156	30,30	1325
5	Chrzanów	39 049	38,31	1019
6	Olkusz	37 174	25,66	1449
7	Nowy Targ	33 339	50,42	661
8	Bochnia	29 748	29,89	995
9	Gorlice	28 437	23,56	1207
10	Zakopane	26 846	84,35	318
11	Skawina	23 660	20,48	1155
12	Andrychów	21 468	10,28	2088
13	Trzebinia	20 102	31,30	642
14	Wieliczka	19 601	13,37	1466
15	Wadowice	19 288	10,63	1815
16	Kęty	19 132	23,14	827
17	Myślenice	18 096	30,14	600
18	Libiąż	17 410	35,88	485
19	Brzesko	16 828	11,73	1435
20	Limanowa	14 781	18,64	793
21	Rabka	13 048	36,59	357
22	Miechów	11 618	15,49	750
23	Brzeszcze	11 579	19,17	504
24	Dąbrowa Tarnowska	11 402	23,07	494
25	Krynica	11 085	40,17	276
26	Bukowno	10 574	63,42	167
27	Krzeszowice	9 996	16,84	594
28	Sucha Beskidzka	9 629	27,46	351
29	Niepołomice	9 132	27,08	337
30	Chełmek	9 074	8,31	1092
31	Wolbrom	9 026	9,81	920
32	Stary Sącz	8 990	16,56	543
33	Mszana Dolna	7 500	27,10	277
34	Tuchów	6 528	18,15	360
35	Sułkowice	6 391	16,46	388
36	Szczawnica	6 184	87,89	70
37	Dobczyce	6 171	12,97	476
38	Proszowice	6 154	7,21	854
39	Grybów	5 994	17,00	353
40	Maków Podhalański	5 797	20,04	289
41	Piwniczna	5 793	38,30	151
42	Jordanów	5 194	20,92	248
43	Muszyna	5 018	23,96	209
44	Biecz	4 561	17,80	256
45	Słomniki	4 325	3,34	1295
46	Kalwaria Zebrzydowska	4 288	5,50	780
47	Żabno	4 250	11,12	382
48	Szczucin	4 166	6,84	609
49	Zator	3 705	11,53	321
50	Skała	3 678	2,97	1238
51	Wojnicz	3 509	8,50	413
52	Alwernia	3 362	8,87	379
53	Bobowa	3 010	7,20	418
54	Ryglice	2 802	25,08	112
55	Radłów	2 793	16,17	173
56	Nowy Wiśnicz	2 740	5,05	543
57	Ciężkowice	2 395	9,99	240
58	Czchów	2 256	14,08	160
59	Świątniki Górne	2 140	4,44	482
60	Nowe Brzesko	1 700	7,30	233
61	Zakliczyn	1 534	4,02	382

Articol principal: Orașele din Polonia (statistici).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Portal Polonia