Sari la conținut

Victorina Bora

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Victorina Bora
Informații generale
Nume complet Victorina Bora
Data nașterii (52 de ani)
Locul nașterii Urzica Mare, România
Naționalitate Română
Înălțime 1,75 m
Greutate 70 kg
Post Pivot
Cluburi de juniori
Ani Club
1987–1990 CSȘ Craiova
Cluburi de seniori*
Ani Club
1988–1994 CFR Craiova
1994–1995 Rapid București
1995 Kometal Skopje
1996 HC Dacia Pitești
1996–1997 Șuiorul Baia Mare
1997–2002 CS Oltchim
2002–200? Handball Messina
2007–2010 SCM Craiova
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1991–2000 România 85 (162)
Echipe antrenate
2008–2011 SCM Craiova (secund)
2011–2012 TEROM Z Iași
2012–2015 CNOE Râmnicu Vâlcea
2015–2016 Unirea Slobozia (principal)
2016– CSM Slatina (principal)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern

Victorina Bora (n. Stoenescu[1], n. , Urzicuța, România)[2][3] este o fostă jucătoare și actual antrenor de handbal din România. Ca handbalistă, Bora a participat cu echipa națională a României la Jocurile Olimpice de vară din 2000.[2][4][5]

Victorina Bora a evoluat pe postul de pivot.[2]

Bora a început să joace handbal la Școala Generală Nr. 18 din Craiova, apoi a ajuns la Clubul Sportiv Școlar din același oraș, unde a fost pregătită de profesorul Gheorghe Sbora.[3] În 1987 a fost convocată la echipa de junioare a României.[1]

Prima echipă de senioare a fost CFR Craiova, unde a jucat cu dublă legitimare începând din 1988, la vârsta de 16 ani.[6] În 1991 a participat cu echipa de tineret a României la Campionatul Mondial din Franța.[7] În același an a fost promovată la reprezentativa B de senioare, apoi la echipa principală a României, unde a evoluat cu intermitență până în 1994, când a devenit componentă a lotului de bază și a luat parte la Campionatul European.[7]

Handbalista a rămas la CFR Craiova până la sfârșitul sezonului 1993-1994, când antrenorul Sbora a părăsit echipa. Bora a evoluat apoi la Rapid București, Kometal Skopje și HC Dacia Pitești[8], iar între 1996 și 1997 l-a urmat pe Gheorghe Sbora la Șuiorul Agecom Baia Mare[9].

Victorina Bora a jucat apoi cinci ani la Oltchim Râmnicu Vâlcea, echipă cu care a câștigat patru titluri naționale și de patru ori Cupa României.[10] A luat parte cinci ani la rând cu Oltchim la competițiile europene[11] și a jucat în finala Cupei Cupelor EHF, în 2002[12].

În 1998 și 2000 a participat din nou cu echipa națională la Campionatele Europene, iar în 2000 s-a clasat pe locul al 7-lea la Jocurile Olimpice.[10] În total, a jucat pentru echipa României în 85 de partide, în care a înscris 162 de goluri.[1]

Și-a continuat cariera de club în Italia, la Handball Messina.[8][13] A revenit apoi în România și l-a urmat pentru a treia oară pe profesorul Gheorghe Sbora, care antrena SCM Craiova. A fost mai întâi jucătoare[8], apoi a devenit antrenor jucător al echipei, pe care a promovat-o în Liga Națională, în 2010[14]. Între 2011 și 2012 a antrenat TEROM Z Iași, al cărei sponsor își propusese să construiască o echipă pentru cupele europene, dar proiectul nu s-a materializat și clubul s-a desființat curând după aceea.[15] Au urmat trei ani în care a predat handbal la CNOE Râmnicu Vâlcea, iar între 2015 și 2016 a antrenat CSM Unirea Slobozia.[6] Din 2016 este antrenor al echipei CSM Slatina.[16]

Victorina Bora a obținut licența Master Coach în ianuarie 2020.[17] Este căsătorită cu fostul fotbalist și actualul antrenor Cristian Bora și au împreună o fată, Andreea, handbalistă și ea.[13] În septembrie 2014, Bora a fost declarată cetățean de onoare al comunei Urzicuța, iar sala de sport din localitate îi poartă numele.[3][6]

Cu echipe de club
Cu echipa națională
  1. ^ a b c „Palmaresul individual și al echipelor naționale în competițiile interțări 1936-2014” (PDF). frh.ro. Federația Română de Handbal. p. 72 (poz.779). Accesat în . 
  2. ^ a b c „Victorina Bora”. cosr.ro. Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Accesat în . 
  3. ^ a b c „Victorina Bora, Cetățeană de Onoare a Comunei Urzicuța”. handbalvolei.ro. HandbalVolei. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Victorina Bora”. Olympic.org. Accesat în . 
  5. ^ Victorina Bora la Sports-Reference.com (arhivat la 1 aprilie 2020)
  6. ^ a b c Sebastian Stan (). „VINE VICTORINA BORA”. independentonline.ro. Independent. Accesat în . 
  7. ^ a b c d „Recul Parțial (m) - Speranțe (f) 1990-1996” (PDF). frh.ro. Federația Română de Handbal. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  8. ^ a b c „Gheorghe Sbora, în fața unei noi provocări”. gds.ro. Gazeta de Sud. . Accesat în . 
  9. ^ a b „HCM Baia Mare, handbal și performanță”. gazetademaramures.ro. Gazeta de Maramureș. . Accesat în . 
  10. ^ a b c „Puține calificări (m)- Succese juvenile 1996-2001” (PDF). frh.ro. Federația Română de Handbal. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ „Victorina Bora”. eurohandball.com. Federația Europeană de Handbal. Accesat în . 
  12. ^ a b „C.S. Oltchim Valcea”. eurohandball.com. Federația Europeană de Handbal. Accesat în . 
  13. ^ a b „Pe urmele mamei! Andreea Bora vrea să facă performanță în handbal”. arenavalceana.ro. Arena Vâlceană. . Accesat în . 
  14. ^ Ionel Pană (). „Craiova atacă Liga Națională cu vechea gardă! **S-a refăcut cuplul Victorina Bora – Mia Rădoi”. prosport.ro. ProSport. Accesat în . 
  15. ^ Sebastian Stan (). „La Iasi se construieste o echipa "galactica". national.ro. Național. Accesat în . 
  16. ^ „Victorina Bora a ales CSM Slatina, Lorena Ostase o urmează! „Sunt mulțumită de ceea ce am găsit aici!". handbalvolei.ro. HandbalVolei. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Simona Andrei (). „Victorina Bora, licențiată Master Coach”. olttv.ro. Olt TV. Accesat în . 
  18. ^ „HCM Baia Mare”. baiamare.ro. Pagina web a municipiului Baia Mare. Accesat în . 
  19. ^ „Ultima medalie (m)-Puține sclipiri (f)1984-1990” (PDF). frh.ro. Federația Română de Handbal. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]