Viktor Roth
| Viktor Roth | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Sebeș, Austro-Ungaria[2] |
| Decedat | (61 de ani)[2] Sebeș, România[2] |
| Cetățenie |  România Austro-Ungaria |
| Ocupație | istoric pastor luteran[*] director |
| Limbi vorbite | limba română limba germană |
| Activitate | |
| Alma mater | Colegiul Național Johannes Honterus din Brașov |
| Organizație | Biserica evanghelică din Sebeș Biserica fortificată din Cincu Biserica fortificată din Laslea Catedrala Evanghelică din Sibiu Gimnaziul evanghelic din Sebeș |
| Premii | doctor honoris causa al Universității din Viena[*][3] |
Modifică date / text  | |
 Membru de onoare al Academiei Române |
|---|
Viktor Roth, uneori Victor Roth, (n. 28 aprilie 1874, Sebeș – d. 19 aprilie 1936, Sebeș) a fost un pastor luteran și istoric sas transilvănean, membru de onoare al Academiei Române din 1926.
A urmat școala primară și gimnaziul la Gimnaziul evanghelic din Sebeș, care pe atunci era parte a comitatului Sibiu. Și-a continuat studiile la Liceul Johannes Honterus din Brașov. După liceu a urmat studii de germanistică, latină și teologie la Tübingen, Cluj, Halle și Erlangen. Lucrarea sa de doctorat a avut ca temă Metrica în lirica lui Ludwig Uhland.
După absolvire a ocupat posturi de învățător și profesor în diferite localități. Între 1902-1911 a fost pastor evanghelic în Laslea.[4]
În anul 1918 s-a stabilit definitiv la Sebeș, unde a activat până la sfârșitul vieții ca pastor evanghelic.
A efectuat călătorii de documentare în Austria, Germania, Boemia și Italia.
A publicat lucrări științifice, articole și studii în reviste de specialitate.
Universitatea din Viena i-a decernat în 1921 titlul “Doctor honoris causa”, iar Academia Română i-a acordat în 1926 titlul de “Membru de Onoare”.
Ca invitat al lui Nicolae Iorga, a ținut o conferință la Universitatea de Vară de la Vălenii de Munte.
A lăsat o serie de scrieri în special tratând istoria arhitecturii și artelor germane, săsești și ardelenești. Este considerat ca fiind primul cercetător care a abordat problematica artelor și arhitecturii autohtone pe baze științifice moderne.[5]
Primăria Sebeș l-a declarat pe Viktor Roth cetățean de onoare al orașului.[6]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Geschichte der deutschen Baukunst in Siebenbürgen", 1905
- Geschichte der deutschen plastischen Kunst in Siebenbürgen", 1906
- Geschichte des deutschen Kunstgewerbes in Siebenbürgen, 1908
- Beiträge zur Kunstgeschichte Siebenbürgens, 1914
- Siebenbürgische Altäre, 1916
- Goldschmiedearbeiten, Sibiu, 1922
- Die ev. Kirche A. B. in Mühlbach, Editura W. Krafft. Sibiu, 1922[7]
- Andreas Waldhütter - Ein siebenbürgischer Pfarrerroman (Roman)[8], Editura Honterus, 2007, ISBN 978-973-87070-5-6
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Walter Myss; Konrad Klein; Hans Meschendörfer; Stefan Sienerth; Rotraut Acker-Sutter; Hans Barth; Hans Bergel; Heinz Heltmann; Ludwig Binder; Alfred Martin Coulin (), Lexikon der Siebenbürger Sachsen (în germană), p. 417, Wikidata Q113679783
- ^ a b c Walter Myss; Konrad Klein; Hans Meschendörfer; Stefan Sienerth; Rotraut Acker-Sutter; Hans Barth; Hans Bergel; Heinz Heltmann; Ludwig Binder; Alfred Martin Coulin (), Lexikon der Siebenbürger Sachsen (în germană), Wikidata Q113679783
- ^ http://geschichte.univie.ac.at/en/persons/viktor-roth-drphil. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Österreichisches Biographisches Lexikon
- ^ Sebeș - Cetățeni de onoare
- ^ Primăria Sebeș: Cetățeni de Onoare
- ^ Geschichte der Mühlbacher Stadtpfarrkirche[nefuncțională]
- ^ „Der Roman "Andreas Waldhütter" von Viktor Roth als Spiegelbild der siebenbürgisch-sächsischen Gemeinschaft um die Wende des 19. zum 20. Jahrhundert”. Arhivat din original la . Accesat în .
