Vehicul cu propulsie alternativă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Toyota Prius este cel mai vândut din lume vehicul electric hibrid.
Stație de alimentare din Brazilia cu patru combustibili alternativi: biodiesel (B3), gazohol (E25), etanol (E100), și gaz natural comprimat (CNG).

Un vehicul cu propulsie alternativă este un vehicul propulsat altfel decât prin motoare alimentate cu combustibili petrolieri convenționali (benzină sau motorină), sau a căror tehnologiile de propulsie nu se bazează doar pe combustibilii petrolieri (ex. autonobile electrice, hibride (en), solare (en)). Datorită unui complex de factori, cum ar fi cerințele de mediu și epuizarea zăcămintelor de petrol, urmată de creșterea prețului petrolului, dezvoltarea unor sisteme de propulsie alternative a devenit o prioritate pentru producătorii de autovehicule și guverne.

Vehiculele electrice hibride, cum ar fi Toyota Prius, nu sunt vehicule cu propulsie alternativă, dar prin utilizarea tehnologiilor avansate privind acumulatorii și motoarele electrice folosesc mai economic combustibilii petrolieri.[1] Alt domeniu de cercetare se ocupă de dezvoltarea vehiculelor electrice și a celor cu pile de combustie, și chiar a celor propulsate de energia stocată în aerul comprimat.

În 2011, în lume erau mai mult de un miliard de vehicule în uz,[2][3] comparativ cu peste 100 de milioane de vehicule cu propulsie alternativă, de tipul:

În domeniul vehiculelor grele, în 2015 în China există peste 65 000 de autobuze și autogunoiere.[32]

O analiză din septembrie 2015 privind impactul de mediu a indicat că ansamblul principiilor ecologice primează asupra orientării spre un singur obiectiv, de exemplu tipul de combustibil.[33][34]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Revealed - how the hybrid car "works" | Claverton Group”. Claverton-energy.com. . Accesat în . 
  2. ^ „Automobiles and Truck Trends”. Plunkett Research. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  3. ^ John Sousanis (). „World Vehicle Population Tops 1 Billion Units”. Ward AutoWorld. Accesat în . 
  4. ^ Giovanna Riato (). „Motores flex precisam de mais eficiência” [Flex engines require more efficiency] (în Portuguese). Automotive Business. Accesat în . 
  5. ^ a b Staff (). „Honda chega a 4 milhões de Motos Flex Produzidas no Brasil” [Honda reaches 4 million flexible-fuel motorcycles produced in Brazil] (în Portuguese). Revista Auto Esporte. Accesat în . 
  6. ^ Brian Milne (). „Chicago Ethanol Stubbornly Holding Premium to Gasoline”. Schneider Electric. Accesat în . 
  7. ^ Kathryn Young (). „Biofuels help environment, but they're hard to find”. The Vancouver Sun. Accesat în . 
  8. ^ BAFF. „Bought ethanol cars”. BioAlcohol Fuel Foundation. Arhivat din originalul de la . Accesat în .  As of September 2013, see Graph "Bought flexifuel vehicles"
  9. ^ Bil Sweden. „Definitiva nyregistreringar 2012” [Final registrations in 2012] (în Swedish). Bil Sweden. Accesat în .  Download file "Definitiva nyregistreringar 2012" see table: "Nyregistrerade miljöbilar per typ december 2012" with summary of E85 passenger car registrations for 2012 and 2011
  10. ^ Bil Sweden (). „Nyregistreringar december 2014 (prel)” [New registrations in December 2014 (preliminar)] (în Swedish). Bil Sweden. Accesat în .  Download file "Nyregistreringar december 2014 (prel)" see table: "Nyregistrerade miljöbilar per typ december 2014" with summary of E85 passenger car registrations for 2014 and 2013
  11. ^ Wagner Oliveira (). „Etanol é usado em 65% da frota flexível” (în Portuguese). Diario do Grande ABC. Accesat în . 
  12. ^ „Worldwide NGV Statistics”. NGV Journal. Accesat în . 
  13. ^ „WLPGA: The Autogas Market”. World LP Gas Association. Accesat în .  v. tabelul cu vînzările din 2010
  14. ^ Honda Press Release (). „Cumulative worldwide sales of Honda hybrids passes 1 million units”. Green Car Congress. Accesat în . 
  15. ^ Roger Schreffler (). „Toyota Strengthens Grip on Japan EV, Hybrid Market”. Ward's AutoWorld. Accesat în .  Honda sold 187,851 hybrids in 2013.
  16. ^ Roger Schreffler (). „Toyota Remains Unchallenged Global Hybrid Leader”. Ward's AutoWorld. Accesat în .  Honda sold 158,696 hybrids during the first six months of 2014
  17. ^ Will Nichols (). „Ford tips hybrids to overshadow electric cars”. Business Green. Accesat în .  By June 2012 Ford had sold 200,000 full hybrids in the US since 2004.
  18. ^ Jeff Cobb (). „December 2012 Dashboard”. HybridCars.com and Baum & Associates. Accesat în .  See the section: December 2012 Hybrid Cars Numbers. A total of 434,498 hybrid electric vehicles were sold during 2012. Ford sold 32,543 hybrids in the U.S. during 2012, including 14,100 Ford Fusion Hybrids, 10,935 C-Max Hybrids, 6,067 Lincoln MKZ Hybrids, and 1,441 Ford Escape Hybrids.
  19. ^ Jeff Cobb (). „December 2013 Dashboard”. HybridCars.com and Baum & Associates. Accesat în . 
  20. ^ a b Jeff Cobb (). „December 2014 Dashboard”. HybridCars.com and Baum & Associates. Accesat în . 
  21. ^ Jeff Cobb (). „June 2015 Dashboard”. HybridCars.com and Baum & Associates. Accesat în . 
  22. ^ a b „Hybrid Model Global Sales Results” (Press release). Toyota City, Japan: Toyota. . Accesat în . 
  23. ^ 国内のHV車販売、100万台突破へ…14年 [Domestic hybrid car sales, one million unit mark topped in 2014]. Yomiuri Shimbun (în Japanese). . Accesat în . 
  24. ^ Jeff Cobb (). „Americans Buy Their 3,000,000th Hybrid”. HybridCars.com. Accesat în . 
  25. ^ „Fourth consecutive year of sales growth for Toyota Motor Europe in 2014 with record hybrid sales” (Press release). Brussels: Toyota Europe. . Accesat în .  TMC hybrid sales in Europe totaled over 178,000 in 2014. Cumulative hybrid sales of Toyota and Lexus models in Europe reached more than 840,000 vehicles since the sale of the first Prius in Europe in 2000.
  26. ^ „Honda's Cumulative World-wide Hybrid Sales Pass 300,000 In January 2009”. Green Car Congress. . Accesat în .  A total of 25,239 Honda hybrids sold in Japan and 35,149 sold in Europe until January 2009
  27. ^ „50,000 Diesel Hybrid Vehicles Sold in Europe by PSA Peugeot Citroën”. Reuters. . Accesat în . 
  28. ^ „Anúario da Industria Automobilistica Brasileira 2011: Tabela 2.3 Produção por combustível - 1957/2010” (în Portuguese). ANFAVEA - Associação Nacional dos Fabricantes de Veículos Automotores (Brasil). Accesat în .  pp. 62-63.
  29. ^ Alfred Szwarc. „Abstract: Use of Bio-fuels in Brazil” (PDF). United Nations Framework Convention on Climate Change. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  30. ^ Luiz A. Horta Nogueira (). „Perspectivas de un Programa de Biocombustibles en América Central: Proyecto Uso Sustentable de Hidrocarburos” (PDF) (în Spanish). Comisión Económica para América Latina y el Caribe (CEPAL). Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  31. ^ UNICA, Brazil (). „Frota brasileira de autoveículos leves (ciclo Otto)” [Brazilian fleet of light vehicles (Otto cycle)] (în Portuguese). UNICA Data. Accesat în . 
  32. ^ a b c d Jeff Cobb (). „One Million Global Plug-In Sales Milestone Reached”. HybridCars.com. Accesat în .  Cumulative global sales totaled about 1,004,000 highway legal plug-in electric passenger cars and light-duty vehicles by mid-September 2015.
  33. ^ Strategies for Managing Impacts from Automobiles, US EPA Region 10, accesat în  
  34. ^ „European Union's End-of-life Vehicle (ELV) Directive”, End of Life Vehicles, EU, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]