Vasile Baghiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vasile Baghiu
Vasile Baghiu Portret.jpg
Date personale
Născut 5 decembrie 1965
Borlești, județul Neamț
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație scriitor

Vasile Baghiu (n. 5 decembrie 1965, în Borlești, Neamț) este un poet, prozator și eseist român. Aparține așa-numitei generații nouăzeciste și este cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept și manifest care propune o direcție nouă în poezie și despărțirea de paradigma postmodernistă. [1][2][3][4][5][6][7][8]

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Vasile Baghiu și-a petrecut copilăria în satul natal Mastacăn din Comuna Borlești, Neamț, unde a absolvit și școala generală.

Mama, Ecaterina (născută Drăgușanu, în 1931), a muncit în agricultură. Tatăl, Vasile Gh. Baghiu (1922-1974), a lucrat ca muncitor pe șantiere și în exploatări forestiere, după ce toată tinerețea a fost prizonier de război în Uniunea Sovietică, experiență pe care a descris-o (imediat după întoarcerea acasă și întemeierea familiei, în 1951) într-o carte de memorii care a apărut sub titlul Prizonier în U.R.S.S. (Editura Axa, 1998, prima ediție; Editura Fundația Academia Civică, 2012, ediția a doua). [9][10][11]

A debutat în presă cu poeme, în 1983, simultan în revista Ateneu și în revista Liceului Sanitar din Bacău, pe care l-a absolvit în 1984. Aici i-a fost îndrumător profesorul și eseistul Ioan Neacșu, care l-a introdus în mediile literare ale orașului lui Bacovia și la cenaclul cu numele poetului simbolist, unde a cunoscut poeți precum Ovidiu Genaru sau Sergiu Adam.

Până în 1989 a publicat câteva poeme în revista Amfiteatru, susținut de poeta Constanța Buzea [12], în revista Familia, unde în 1988 a fost prezentat de poeta Ana Blandiana (sub numele „Corespondent”, poetei fiindu-i interzisă semnătura în acea perioadă) [13], și a citit poezie la cenaclul Universitas condus de criticul Mircea Martin [14], precum și la întâlnirile literare organizate prin țară de criticul Laurențiu Ulici. Tot în această perioadă, în timp ce lucra ca asistent medical și trăia izolat la Sanatoriul de tuberculoză Bisericani din Munții Neamțului, după debutul în reviste, coboară din când în când la Piatra Neamț și îi cunoaște pe membrii așa-numitei Școli de poezie de la Neamț. [15]

După 1989 - imediat după căsătoria cu Iuliana, cu care va avea doi copii, Ioana și Ștefan - părăsește sanatoriul, se mută la Piatra Neamț și începe să apară mai frecvent în presa literară. Publică poeme și articole și susține periodic rubrici de critică literară și eseu ("Plasa de fluturi", în Poesis, "Culisele poeziei", în Cronica și Mozaicul, "Sfârșit de mileniu" și "Irealitatea imediată", în Monitorul). [16][17]

Publică, de asemenea, manifestele himerismului, în România literară[18], Familia[19], Poesis[20] și Vatra [21].

Debutul editorial se întâmplă în 1994, cu volumul de poezie Gustul înstrăinării, la Editura Timpul din Iași, după câștigarea primei ediții a Concursului Aurel Dumitrașcu. A fost al doilea volum în ordinea scrierii, pentru că primul volum încă era amânat, dinainte de 1989, la editurile Cartea Românească și Eminescu. Au urmat, în deceniile următoare, mai multe volume de poezie, o culegere de proză scurtă și două romane.

Este inclus în mai multe antologii, între care O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea de Marin Mincu[22][23], oZone friendly. Iași. Reconfigurări literare de O. Nimigean, Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești de Ruxandra Cesereanu[24], Noua poezie nouă de Dumitru Chioaru, Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală de Igor Ursenco, precum și în dicționarul Scriitori români din anii 80 – 90 de Ion Bogdan Lefter.

A obținut, prin concurs, mai multe burse literare "writers-in-residence" în Europa [25][26][27][28], iar textele sale au apărut în traduceri în reviste și antologii din diferite spații culturale, în italiană [29], maghiară [30], slovacă [31], cehă, armeană, rusă. Este inclus în antologiile germane Um etwas Zeit zu Retten (Berlin, 2003)[32] și Abgenutzter Engel - Zehn rumänische Dichter (Dionysos Verlag, Kastellaun, 2003)[33]. Revista spaniolă Serta include într-unul din numerele anului 2000 unul din eseurile sale despre poezie [34]. Anuarul pentru 2004 al orașului Düren (Germania) a publicat un eseu despre poezia sa (“Rumänische Impressionen. Vasile Baghiu und seine Gedichte aus Langenbroich”) semnat de Achim Jaeger, iar revista Dichtungsring îi publică, de asemenea, două poeme [35]. Revista vieneză Buchkultur îi publică în 2006 un articol despre himerism [36], iar în 2010 antologia internațională Grenzverkehr II. Unterwegs, apărută sub auspiciile Kulturkontakt Austria, include o povestire a sa.

Scrie și în limba engleză. A publicat poeme în revistele și antologiile americane The Blue House[37], Poetic Diversity, Subtle Tea, Chorus Of Voices (TJMF Publishing, 2004), L.A. Melange (Sybaritic Press, 2005), The Orange Room Review, Art With Words, Flutter Poetry Journal, în revistele britanice Magma Poetry [38], Banipal (fragment din romanul Planuri de viață) [39][40] și Poetry Can, în revista neo-zeelandeză Southern Ocean Review și în revista canadiană Stellar Showcase Journal. Între 2005 și 2009 a fost redactor al website-ului american de poezie Poetry Circle. Este co-autor, împreună cu poeții americani D.M. Timney și Michael Cotner, al volumului de poezie Transatlantic Crossings. The Constant Language of Poetry (TJMF Publishing, USA, 2006)[41]

A lucrat ca asistent medical în mai multe locuri de muncă, între care sanatoriul deja menționat aici, un laborator de toxicologie, un cabinet privat de cardiologie, un serviciu de promovarea sănătății, experiențe care i-au influențat scrisul. [42][43]

În 2008 obține licența în psihologie în cadrul Facultății de Sociologie-Psihologie a Universității „Spiru Haret” din București, iar în 2010 master-ul în consiliere psihologică în cadrul Facultății de Psihologie și Pedagogie a Universității „Spiru Haret” din Brașov.

Afiliat Colegiului Psihologilor din România, în specialitatea psihologie clinică, lucrează începând din 2008 în calitate de psiholog, în același serviciu de promovarea sănătății al Direcției de Sănătate Publică Neamț în care fusese angajat până atunci, timp de mai mulți ani, ca asistent medical. Aici a fondat în 1997 prima revistă de educație pentru sănătate din România, Modus Vivendi (din care au apărut, până în 2002, optsprezece numere) și a inițiat proiectul de cultivare a lecturii în Școală Drogul lecturii, în cadrul căruia a susținut, în școli din județul Neamț, numeroase workshop-uri și prelegeri despre beneficiile cititului cărților, precum și emisiuni TV la posturi locale pe această temă. [44] Este, de asemenea, cadru didactic la Școala Postliceală Sanitară din Piatra Neamț.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1996) și al PEN-Club (din 1998). A fost vicepreședinte al Alianței Civice (2000), președinte al Filialei Neamț a Fundației Memoria (1994-2000), redactor-șef al revistei Antiteze (2010).

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

  • Gustul înstrăinării (poeme, Ed. Timpul, Iași, 1994; Premiul Aurel Dumitrașcu)
  • Rătăcirile doamnei Bovary (poeme, Ed. Eminescu, București, 1996)
  • Febra (poeme, Ed. Panteon, Piatra Neamț, 1996)
  • Maniera (poeme, Ed. Pontica, București, 1998)
  • Fantoma sanatoriului (antologie de poeme, Ed. Vinea, București, 2001)
  • Himerus Alter în Rheinland (poeme, Ed. Vinea, București, 2003)
  • Punctul de plecare (proză scurtă, șaisprezece transcrieri, Ed. Compania, București, 2004)
  • Ospiciul (roman, Ed. Vinea, București, 2006; Premiul Uniunii Scriitorilor - filiala Iași, 2007)
  • Cat de departe am mers (poeme, Ed. Limes, Cluj Napoca, 2008)
  • Magia elementară (poeme alese, Ed. Dacia XXI, Cluj Napoca, 2011)
  • Gustul înstrăinării (antologie de poeme, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011)
  • Depresie (poeme, Ed. Limes, Cluj Napoca, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor - filiala Iași, 2013)
  • Planuri de viață (roman, Ed. Polirom, Iași, 2012; Premiul Liviu Rebreanu, în cadrul „Colocviilor Liviu Rebreanu”, Bistrița, 2012; nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor - filiala Iași, 2013)
  • Fericire sub limite (roman, Ed. Charmides, Bistrița, 2014
  • În 1998 publicã, la Editura Axa, volumul Prizonier în U.R.S.S., scris de tatãl sãu, Vasile Gh. Baghiu (1922-1974), în anii cincizeci, imediat dupã întoarcerea din prizonieratul sovietic. În 2012 apare a doua ediție a acestei cărți, la Editura Fundația Academia Civică.

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Premiul pentru poezie “Aurel Dumitrașcu” (1994)
  • Premii ale revistei Poesis: pentru poezie (1995) și pentru critică literară (1998)
  • Premiul pentru proză (pentru romanul "Ospiciul") al Uniunii Scriitorilor, filiala Iași (2007)
  • Premiul „Liviu Rebreanu” (pentru romanul "Planuri de viață"), în cadrul „Colocviilor Liviu Rebreanu”, Bistrița, 2012
  • Premiul pentru poezie "Mihai Ursachi" (pentru volumul "Depresie") al Uniunii Scriitorilor, filiala Iași (2013)

Burse și participări în străinătate[modificare | modificare sursă]

  • Heinrich-Böll-Haus Langenbroich (Germania, mai-august 2002)
  • Künstlerdorf Schöppingen (Germania, mai-septembrie 2003)
  • Denkmalschmiede Höfgen (Germania, septembrie 2005)
  • KulturKontakt Austria (Austria, ianuarie-februarie 2006)
  • Cove Park (Scoția, mai-iunie 2006)
  • Künstlerwohnung Chretzeturm (Elveția, octombrie-decembrie 2006)
  • Villa Sträuli (Elveția, iunie-decembrie 2011)
  • Participă, ca poet invitat, la Festivalului Internațional de Poezie de la Bredevoort (Olanda, 2003), la Conferința Internațională a PEN-Club (Bled, Slovenia, 2007), la Turneul poeților români (Slovacia - 2007 și Cehia - 2008), la Conferința PEN România-Franța (Paris, 2011) și la Festivalul Internațional de Literatură „Ark” (Erevan, Armenia, 2012).

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Chioaru, Dumitru: "Himerismul lui Baghiu este o provocare în stil avangardist."; în volumul "Noi developări în perspectivă", Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010
  2. ^ Nicolau, Felix:„Himerismul îmi este simpatic pentru altceva – anume pentru încăpățânarea cu care se opune postmodernismului.”; în Luceafărul de dimineață, Nr. 28 / 23 septembrie 2009, articolul “Manifeste literare nouăzeciste și (post)douămiiste”
  3. ^ Abăluță, Constantin: "Autor a patru volume și al unui manifest (Himerismul), Vasile Baghiu se desparte de generația sa propunînd ferm o altă paradigmă literară."; în "Ziarul de duminică" - supliment al "Ziarului Financiar", 30 martie 2001, articolul "Paradigma Baghiu"
  4. ^ Miheț, Marius: „Între atitudinile alergice la postmodernismul autohton se numără și himerismul. Curiozitatea, căci există una, vine de la faptul că noțiunea nu este teoretizată și susținută de o grupare anume, ci de un singur scriitor. Lui Vasile Baghiu îi priește ipostaza donquijotescă. Și e perseverent. Așa se face că între 1998 și 2010 a publicat patru manifeste ale „curentului” himerist, considerându-l „cea mai coerentă direcție poetică de la oniriști încoace”.”; în România literară, nr. 33, 2012
  5. ^ Diaconu, Mircea A.: „Vasile Baghiu a impus nu numai ceea ce poate fi numit îndeobște un univers literar, volumele de până acum fiind de o rară unitate emoțională, stilistică și tematică și toate vărsându-se , asemenea unor aluviuni, în ultima apariție editorială, numită Maniera (Ed. Pontica, 1998), ci și un manifest, un concept, himerismul, de la care orice înțelegere a poeziei lui ar trebui să pornească. Aș spune ca e ultimul mare manifest literar al sfârșitului de secol. Nu pentru ideologia sa intrinsecă, ci pentru că, am convingerea, acest program este expresia unei conștiințe poetice sigure și pentru că el poate oferi, așa cum o demonstrează poemele propriu-zise, o soluție pentru criza postmodernă a poeziei.”; în Convorbiri literare, aprilie 1999; în volumul Fețele poeziei, Ed. Junimea, 1999
  6. ^ Tzone, Nicolae: „În cadrul generației nouăzeci, Vasile Baghiu este, fără doar și poate, Diferența. El chiar mărturisește la un moment dat, cu aplomb, acest lucru, autonumindu-se himerist și promulgând, cu o hotărâre ce ar onora pe oricare dintre poeții notabili de ieri și de azi, curentul literar al himerismului, care în viziunea sa, ar putea deveni „o direcție poetică”, „o cale posibilă pentru ieșirea din oboseala tematică și formală în care se află poezia română”. Astfel, el țese cu febrilitate matricea unui veritabil sistem liric, pe care nu numai că-l propune ca model, dar îl și întemeiază și legitimează printr-o poezie cu totul aparte, nu numai între confrații de generație, ci în genere în întregul perimetru al poeziei contemporane.”; în prefața la volumul Fantoma sanatoriului, Editura Vinea, 2001
  7. ^ Coande, Nicolae: „Cu Maniera, utopie lirică de referință a poeziei noastre contemporane, avem în fața ochilor un poet superior, important, care-și pune întreaga ființă în poem, acesta văzut nu ca un simplu joc – pentru că în joc nu e doar literatura, nu doar „maniera”, ci este chiar viața care agonizează „într-un hotel din Lima”, departe de sanatoriul din Bisericani, unde un tânăr poet crede că a inventat himerismul, spre stupefacția amuzantă a „capetelor pleoștite ale criticilor și istoricilor literari.””; în postfața la volumul Fantoma sanatoriului, Editura Vinea, 2001
  8. ^ Cistelecan, Al.: „Vasile Baghiu are stofă de protagonist. Nu numai ca poet, dar și – de nu mai ales – ca poetician. Mai acum cinci ani el a pus la cale o insurecție programatică, publicînd în România literară un prim manifest al himerismului”; în volumul Al doilea top, Ed. Aula, 2004
  9. ^ Bittel, Adriana: "Țăran din satul Mastacăn, județul Neamt, Vasile Gh. Baghiu (1922-1974) a luptat pe front și, la 23 august 1944, a fost luat prizonier. A stat în lagărele sovietice din Siberia șapte ani. Întors în satul lui, și-a făcut o familie pentru care a lucrat ca muncitor la exploatările forestiere și pe șantiere, până când un dubios accident de muncă i-a pus capăt vieții. În anii 50 (când găsirea manuscrisului îl putea costa chiar viața) s-a simțit dator să depună în scris mărturie despre calvarul îndurat în detenție la sovietici. Extraordinarul talent de povestitor al acestui om simplu, cu șapte clase, curajul, bunătatea, candoarea și umorul fac din paginile scrise de el mai mult decât un document despre Gulag. Vasile Gh. Baghiu reușește să păstreze vii întâmplările consemnate, suferința anonimilor pe care paginile de istorie nu o înregistrează decat în cifre seci. Și poate că această impresionantă mărturie n-ar fi ajuns niciodată până la noi, dacă unul dintre cei patru copii ai lui Vasile Gh. Baghiu, pe nume Vasile Baghiu, n-ar fi unul dintre cei mai înzestrați poeți și eseiști de azi. El a păstrat și încredințat tiparului mărturia chinuitului său tată."; în Formula AS (nr. 327, 1998), despre volumul Prizonier în U.R.S.S. de Vasile Gh. Baghiu
  10. ^ Rusan, Romulus: „Omul care devenise cap de familie și creștea patru copii și-a găsit timp și pentru scris, socotind că este o datorie să descrie infernul prin care a trecut în prizonierat. Rezultatul este această carte - un amestec înălțător de absurd al faptelor și de puritate a modului de narare. Vasile Gh. Baghiu, cu cele numai șapte clase de învățătură, este un povestitor înnăscut, care amintește, uneori, prin franchețe, umor și simplicitate pe Ion Creangă, iar alteori, prin descrierea meandrelor detenției, pe autorii realiștii ai memorialisticii concentraționare. Cartea a scris-o în răgazurile lucrului, cu un curaj remarcabil pentru perioada anilor 50, când ar fi putut să fie condamnat din cauza ei la zeci de ani de închisoare. Calitățile acestui prozator ingenuu sunt comunicativitatea, lipsa de teamă, de prejudecăți, ca și o inocență creștină care îl ține departe de ură și părtinire. Faptele relatate sunt curate ca lacrima, sunt păstrate în clipa căreia îi aparțin și, astfel, cititorul care cunoaște ansamblul le poate folosi ca pe niște documente sigure, extraordinare.”; în prefața la volumul Prizonier în U.R.S.S
  11. ^ Rădulescu, Banu: „Însemnările țăranului Vasile Gh. Baghiu sunt extrem de valoroase nu numai prin autenticitatea lor, ci și prin faptul că au fost scrise în anul 1953, adică imediat după eliberarea lui din prizonierat. Ele și-au menținut prospețimea, memoria lui funcționând exact.”; în Memoria - revista gândirii arestate, nr. 12/1995, p. 129
  12. ^ Buzea, Constanța: „Vasile Baghiu nu-și poate îngădui, după cum mărturisește într-o tulburătoare scrisoare, să glumească prea mult și nici să creadă că numai ironia e o bună metodă în poezie, ci, mai curând, poate compasiunea, pe care-o crede superioară și-și depășește obiectul (asimilându-i-se) printr-o profundă suferință. (...) Prin 1986, când i-am publicat în Amfiteatru primele poezii, lucra ca asistent medical într-un sanatoriu de tuberculoză. Cred că de la acel episod din biografia sa vin, în poezia pe care a scris-o, suferința, renunțarea, și din care un personaj bovaric evadează...”; în România literară, nr. 34, 1993
  13. ^ Blandiana, Ana: "Umbra protectoare și tonifiantă a poeziei americane din prima jumatate a secolului se întinde, fără să-l falsifice, peste acest univers contemporan și dă argumente acceptate de estetică unui flux poetic preocupat numai de propria sa autenticitate. Ca și acolo, paradoxul folosirii mijloacelor prozei pentru producerea poeziei funcționează cu rezultate notabile, personaje complexe și bine reliefate ținând locul metaforelor și slujind cu toată epicitatea lor cauza poeziei."; "O realitate paralelă, prezentare a unui grupaj de poeme de Vasile Baghiu; în "Familia", noiembrie-decembrie 1988
  14. ^ Martin, Mircea, coordonator: „UNIVERSITAS - A fost odată un cenaclu...”, Ed. M.N.L.R., 2008
  15. ^ Sava, Nicolae: „Scriitorii nemțeni din așa-numita Școală de poezie de la Neamț există, scriu, publică. Adrian Alui Gheorghe și-a creat deja o operă și scoate o revistă (Conta), Daniel Corbu (acum ieșean) (...) scoate revista Feed Back de cîțiva ani, Radu Florescu a publicat vreo zece cărți de poezie, iar pentru această toamnă pregătește un volum foarte consistent cu texte inedite, Gheorghe Simon, profesor în Agapia lui dragă a publicat vreo șapte cărți de poezie, George Calcan (devenit între timp băcăuan) a scris cîteva cărți importante de poezie. Toți sînt membri activi în Uniunea Scriitorilor din România. Nu l-am numit aici pe Emil Nicolae, poet care face parte din generația anilor ’70, pe Vasile Baghiu, poet din generația nouăzecistă, și nici pe Dorin Ploscaru, poet care a devenit nemțean după trecerea sa prin perioada ieșeană. Din păcate cel care a fost liderul poeților nemțeni, poetul Aurel Dumitrașcu, a trecut în eternitate mult prea devreme, la doar 35 de ani.”; în Ceahlăul, 13 iulie 2012
  16. ^ Boldea, Iulian: "Prin anvergura și diversitatea orizontului estetic, Vasile Baghiu confirmă, într-o măsură însemnată, vocația postmodernă a descentrării și polimorfismului; el scrie poezie, proză și critică literară cu aceeași naturalețe, fără crispări ori fracturi interioare vizibile."; în Cuvântul, nr. 3, martie 1999 și în volumul Poeți români postmoderni (Ed. Ardealul, Colecția Sinteze, 2006)
  17. ^ Ilie, Emanuela: „Prezență activă în peisajul literar autohton, scriitorul Vasile Baghiu dă senzația că se împarte, de ceva vreme, între poezie și proză (dacă nu punem la socoteală, firește, veleitățile de eseist și critic literar, evidente în articolele și eseurile risipite prin periodice). După șase volume de poeme apărute în mai puțin de un deceniu (Gustul înstrăinării - Timpul, Iași, 1994; Rătăcirile doamnei Bovary, Eminescu, București, 1996; Febra, Panteon, Piatra Neamț, 1996; Maniera - Pontica, București, 1998; Fantoma sanatoriului - Vinea, București, 2001; Himerus Alter în Rheinland - Vinea, București, 2003), poetul a părut a ceda întâietatea prozatorului, precum nu puțini dintre scriitorii moldavi, din ce în ce mai mult atrași de Caliope, în dauna Euterpei. Volumul de proză scurtă Punctul de plecare (Compania, București, 2004) și romanul Ospiciul (Vinea, București, 2006) erau, în orice caz, semnele sigure ale unei schimbări îndelungate de opțiune auctorială. Înșelătoare, totuși, căci ultimul op semnat de Vasile Baghiu este tot unul de poeme, dovedind faptul că cele două tipuri de ficțiune prozastică au fost cel mai probabil dacă nu simple interludii, atunci cu siguranță pauza de respirație necesară, din cînd în cînd, unui poet de cursă lungă.”; în Bucovina literară, Nr. 5-6 (219-220), mai-iunie, 2009, articolul Poetului moldav îi șade bine cu drumul
  18. ^ Himerismul, un manifest poetic. Postfață la o trilogie, în România literară, nr. 8, 1998, p. 14-15
  19. ^ Colocviul "O nouă direcție în literatura română?", în Familia, nr.5, 1998, p. 16-40
  20. ^ „Al treilea manifest al himerismului sau Experiența live a realității ficționale”; în Poesis, nr. 6-7-8, 2006, p. 21-26
  21. ^ „Al patrulea manifest al himerismului sau Încercarea de a împăca poezia cu viața”; în „Vatra”, nr. 2, 2010; tema numãrului: „Manifeste poetice”, p. 52
  22. ^ Crețu, Bogdan: „...o antologie exigentă a poeziei noastre din veacul trecut.”; în Observator cultural, nr. 416, 2008
  23. ^ Mincu, Marin: „Având o vocație a morții, aproape eminesciană prin trăirea ei în profunzime, acest poet tragic demonstrează intuitiv cum se poate avansa în discurul liric, sobru și negălăgios, imprimând cu modestie un ton cât mai silențios propriei voci. Autorul Febrei este o asemenea voce „slabă” care se impune prin discreție și gravitate; tocmai derizoriul, maladivul, precarul, regresivul și acel aer slăbit de umanitate comună, comunicate într-un limbaj nemetaforic, transparent până la literalitate, îi dă acestei poezii o ciudată autenticitate, spre care aspiră dintotdeauna poezia adevărată.”, în O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea, Ed. Pontica, 2007
  24. ^ Cesereanu, Ruxandra: „Febra sa este roșie-galbenă. Vorace în delir, din universul său cleios cu greu se poate ieși, căci acesta are structura unei caracatițe febrile. Atâta timp cât Vasile Baghiu concepe poezia ca pe o boală, nici nu s-ar putea ca lucrurile să stea altfel. O stare de lichefiere a simțurilor, de unde percepțiile moi și, în același timp, crude ale poetului, fac din Vasile Baghiu un molcom opioman care-și transcrie opiniile, dar într-o lume unde maladiile organice sunt atotstăpânitoare. Poetul însuși se recunoaște a fi un himerizat, de aici, poate, vocația sa pentru delirul cu febră.” în Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești, Ed. Paralela 45, 2000
  25. ^ „Unterstützung fanden die Dürener auch durch den rumänischen Schriftsteller Vasile Baghiu, der vor einigen Jahren Stipendiat im Heinrich Böll-Haus Langenbroich war; der Autor informierte über Rumäniens Geschichte und Kultur.”; în Achener Nachrichten, 3 mai 2009
  26. ^ Höfferer, Dagmar: „Sie haben den osteuropäischen Autor Vasile Baghiu zu einem Workshop eingeladen,als er Writer in Residence von KulturKontakt Austria war. Was nahmen die Jugendlichen von dieser Begegnung mit? Ich erarbeitete mit den Schülern und Schülerinnen einen Text von Herrn Baghiu, um sie auf den Besuch einzustimmen. Dabei fragten sie sich, welche Eindrücke und Erwartungen ein Autor aus einem osteuropäischen Land hat, wenn er für kurze Zeit zu uns kommt...”; într-un interviu publicat pe site-ul Fundației Kulturkontakt Austria din Viena
  27. ^ „Auf einer europäischen Reise der ganz besonderen Art machte Vasile Baghiu, rumänischer Autor und Journalist, Station in Düren. Vasile Baghiu kennt die Stadt und die Gegend sehr gut von seinem Aufenthalt als Böll-Haus-Stipendiat im Jahre 2002.”; într-un articol din Achener Nachrichten, 3 septembrie 2009
  28. ^ „Vasile Baghiu reiste. Er wurde in Dichter-Residenzen eingeladen. Er war in Schottland, Österreich, der Schweiz, in Deutschland. Sein Aufenthalt in Langenbroich am nördlichen Rand der Eifel war - vielleicht - besonders beeindruckend, denn er lebte in dem (ehemaligen) Bauernhof, den Heinrich Böll bewohnte, und in dem der aus der Sowjetunion ausgewiesene Alexander Solschenizyn Zuflucht fand.”; în prezentarea de pe site-ul Radio Österreich 1 a emisiunii Terra incognita - Rumänien: Vasile Baghiu, unde a fost citită povestirea sa "Der Diskretionsabstand", în traducerea Arancăi Munteanu
  29. ^ „O scrisoare a lui Himerus Alter/ Una lettera di Himerus Alter”, poem, în antologia româno-italiană „Sprijinit pe o carte înflorită/ Appoggiato ad un libro fiorito”, Campanotto Editore, Italia, p. 19-27
  30. ^ Opt poeme traduse în maghiară, în antologia de poezie română contemporană “Kortars Roman Koltok”, Ab-Art, Bratislava, 2007
  31. ^ Opt poeme traduse în slovacă, în antologia “Antologia sucasnej rumunskej lyryky” (Poezie română contemporană), Ab-Art, Bratislava, 2007
  32. ^ „Nichts, außer einer Katastrophe“ („Nimic, în afară de o catastrofă”), proză scurtă (cu câteva date biografice despre autor), traducere în germană de Anne Cerbe și Achim Jaeger, în antologia „Um etwas Zeit zu Retten“, Heinrich Böll Stiftung, Germania, 2003, p. 53-58
  33. ^ „Ich brauchte vielle Jahre/ Mi-ar trebui un șir de ani”, „Ich lebe in einem Film/ Trăiesc într-un film”, poeme, în română și în traducere germană, în antologia „Abgenutzer Engel/ Zehn rumänische Dichter”, Dionysos Verlag, Germany, 2003, p. 22-27
  34. ^ „Efectul de poezie/ El efecto de poesía”, eseu (traducere în spaniolă de Mariana Sipoș), în „Serta - revista iberorrománica, poesía y pensamiento poético”, nr. 5/ 2000, p. 494-503, Madrid, Spania
  35. ^ „Alles, wass ich im Stande war zu sein/ Tot ce am fost în stare să fiu”, „Meine Seele ist ein Schauspiel aus Proben/ Sufletul meu e un spectacol de repetiții”, poeme în română și germană, în revista „Dichtungsring – Zeitschrift für Literatur”, nr. 33, Germania, 2005, p. 19-21
  36. ^ „Chimärismus“, articol în „Buchkultur”, traducere în germană de Aranca Munteanu, Viena, Austria, aprilie-mai, 2006, rubrica „Schlusspunkt”, p. 66
  37. ^ Dabkowski Corcoran, Karen: „Vasile Baghiu is a Romanian poet. He illustrates how charmingly the language makes strange new turns when it is not a writer's native tongue: it is new music.”, în prezentarea făcută de editorul revistei americane online The Blue House, în numărul din iunie 2004
  38. ^ „Vasile Baghiu has published six books of poetry and a collection of short stories in Romania. His poems have also appeared in magazines and anthologies in the USA, Germany and Italy.”, în revista Magma Poetry (nr. 31, 2005)
  39. ^ Guest Literature from Vietnam and Romania showcases fiction – „The Field of the American Arm by Vietnamese author Ho Anh Thai and a chapter from Life Plans by Romanian poet and novelist Vasile Baghiu”.; în Banipal (Magazine of Modern Arab Literature), nr. 45, 2012
  40. ^ Sava, Nicolae: „Prestigioasa revistă britanică Banipal, care publică literatură arabă contemporană în limba engleză, are în numărul aniversar 45 (15 ani de apariție neîntreruptă), la secțiunea Guest Literature, alături de o proză scurtă a scriitorului vietnamez Ho Anh Thai, un fragment din romanul Planuri de viață (Ed. Polirom, 2012) al scriitorului din Piatra Neamț Vasile Baghiu, în traducerea Ramonei Lupu. Fragmentul este însoțit de o prezentare a autorului, o fotografie și o descriere a cărții. Realizată de scriitorii Margaret Obank și Samuel Shimon, revista Banipal este foarte vizibilă, deopotrivă în spațiile arabe și în cele de limbă engleză, iar prezența unui autor român în paginile ei atrage atenția nu numai asupra acestui roman și a lui Vasile Baghiu ca scriitor, ci și asupra spațiului literar românesc. De la apariția în vară, romanul Planuri de viață a avut până acum o bună receptare în România, atât din partea criticii, cât și a cititorilor.”; în Ceahlăul, 13 noiembrie 2012
  41. ^ Nye, Ken: "Vasile Baghiu has never been to America... Yet he has, through determination and unwavering dedication to the task, taught himself not only to use the English language in simple survival conversation, but to express his deepest emotions in poetry written in English. And not only does he write his poetry in a tongue he has never heard, he has read the works of and is familiar with the great poets of America and England, seeing connections between the modern poets with whom he works and the masters of the past. By teaching himself to think and write in English, Vasile simply ignored the major hurdle in this kind of trans-Atlantic collaboration."; în prefața la volumul Transatlantic Crossings. The Constant Language of Poetry (TJMF Publishing, USA, 2006)
  42. ^ Abăluță, Constantin: „De altfel, la poetul sanatoriului, memoria este ea insasi un factor egalizator...”; Sanatoriul Universal, în „Ziarul de Duminică”, 3 iunie 2003
  43. ^ Mincu, Marin: „...trebuie să spunem că Vasile Baghiu este un autentic poet post-textualist care recuperează, ca altădată post-romanticii și post-simboliștii, un areal textualizant prin definiție, acela al sanatoriului.”; în cronica „Sanatoriul celest”, în Luceafărul, nr. 47, 1998, inclusă și în antologia O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea, Ed. Pontica, 2007
  44. ^ „Dificultăți ale muncii de promovare a sănătății în România, cu referire specială la rolul părinților și al școlii în prevenirea fumatului la copii și adolescenți”; în Viața Medicală, 17 iulie 2009

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

În periodice[modificare | modificare sursă]

  • Abăluță, Constantin: „Sanatoriul universal”, în „Ziarul de duminică”, iunie 2003; „Paradigma Baghiu”, în „Ziarul de duminică” (supliment al „Ziarului Financiar”), 30 martie 2001, p. 2; „Pentru a fi dispus la orice”, în „Ziarul de duminică”, iunie 2003; „Himerismul, un manifest incitant”, în „România literară”, nr 23-24/ 1998; „Dragă Vasile Baghiu”, scrisoare deschisă, în „Poesis”, nr. 122-123/ 2000, p. 14; „Fericirea confuză a celui care a ajuns departe”, în "Ziarul de duminică" (supliment al "Ziarului Financiar"), nr. 50 (432), 19 decembrie 2009
  • Bălănescu, Flori: „Câștigătorii nu arată ca noi”, în Cultura, nr. 56, 2012, cronică la volumul de poezie Depresie (Ed. Limes, 2012)
  • Blandiana, Ana: „O realitate paralelă” (prezentare cu poeme), în „Familia”, noiembrie 1988
  • Boerescu, Dan-Silviu: „Vasile Baghiu”, în „Cartea” (articolul „Dicționarul debutanților...”, nr. 2/ februarie 1996, p. 20; „Rătăcirile doamnei Bovary”, în „Luceafărul”, nr. 16/ 1996; „Fantoma sanatoriului”, în „Luceafărul”, nr. 1/ 1995
  • Boldea, Iulian: „Realitate și utopie”, în revista "Cuvîntul", nr.3, 1999
  • Chioaru, Dumitru: „Vasile Baghiu”, în „Euphorion”, rubrica „Developări în perspectivă”, martie-aprilie 2006, p. 15
  • Cesereanu, Ruxandra: „Mic dicționar de poeți români onirici”, în „Steaua”, nr. 5-6, mai-iunie 1999, p. 50-55
  • Coande, Nicolae: „Tainicul pelerin”, în „Convorbiri literare”, mai 1997, p. 23; „Poemul ca mic vehicul și temperaturile sufletului”, în „Ramuri”, mai-iunie 1997, p. 16-17; „Contra... zicerea d-lui Dimisianu”, în „Convorbiri literare”, februarie 1999; „Ecuația secretă”, în Luceafărul de dimineață, nr. 4, 2012, cronică la volumul de poezie Depresie (Ed. Limes, 2012)
  • Cristea, Dan: recenzie, în “Luceafărul", nr. 35 / 22 octombrie 2008
  • Demetrian, Bucur: „Poezia între Mozart și Goethe”, în "Ramuri", Nr. 12 (1110), decembrie 2008, pag. 5
  • Diaconu, Mircea A.: „Vasile Baghiu. Bovarism și alienare”, în „Convorbiri literare”, aprilie 1999, p. 24
  • Dorian, Gellu: „Vasile Baghiu”, în „Convorbiri literare”, mai 1996, p. 2; „Vasile Baghiu și gustul înstrăinării cu poezia”, în „Caiete botoșănene”, nr. 1-2/ 1995, p. 25
  • Druță, Gianina: „Pe urmele trecutului”, în revista Cultura (nr. 35/ 20 septembrie 2012), cronică la romanul Planuri de viață (Ed. Polirom, 2012)
  • Hanu, Dan Bogdan: „Hinterlandul poeziei”, în „Convorbiri literare”, mai 2004, p. 74-75.
  • Ilie, Emanuela : „Poetului moldav îi șade bine cu drumul”, în "Bucovina literara", Nr. 5-6 (219-220), mai-iunie, 2009
  • Iovian, Ioan Tudor: „Gustul înstrăinării”, în „Zburătorul”, nr. 4-5-6-7-8-9-10/ 1996, p. 36
  • Jaeger, Achim: „Rumänische Impressionen. Vasile Baghiu und seine Gedichte aus Langenbroich" (Impresii românești. Vasile Baghiu și poemele sale din Langenbroich), în „Jahrbuch der Kreises Düren. 2004", Düren, Germania, p. 155
  • Livescu, Cristian: „Himerus Glob-Alter, un cetățean al zilelor noastre”, În „Convorbiri literare”, septembrie 2003
  • Matus, Adrian: „Planuri din trecut, planuri din prezent”, recenzie în Steaua (nr. 12, 2012), la romanul Planuri de viață (Ed. Polirom, 2012)
  • Miheț, Marius: „Resemnări profesioniste”, în "România literară", nr. 33/ 2012, cronică la romanul Planuri de viață (Ed. Polirom, 2012)
  • Mincu, Ștefania: „Între himeră și manieră”, în "Paradigma", Anul 16, Nr. 3-4/ 2008
  • Mincu, Marin: „Sanatoriul celest”, în „Luceafărul”, nr. 47/ 1998, și în volumul „O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea”, Pontica, 2007, p. 1117
  • Neacșu, Ioan: „Vasile Baghiu: Gustul înstrăinării”, în „România liberă”, 8 martie 1995; „Eternitatea Clipei”, pe Rețeaua Literară/ 13 septembrie 2012 (http://reteaualiterara.ning.com/), cronică la romanul Planuri de viață (Ed. Polirom, 2012)
  • Nicolae, Emil: „Vasile Baghiu: Gustul înstrăinării”, în „Acțiunea”, 23-29 decembrie 1994, p. 8; „Vasile Baghiu explică austriecilor himerismul”, în „Realitatea”, 31 iulie 2006, p. 4; „Febra lui Vasile Baghiu”, în „Realitatea”, 1 noiembrie 1996; „Baghiu despre Goma și invers”, în „Acțiunea” (rubrica „Baioneta”), p. 2; „Rătăcirile doamnei Bovary”, în „Ateneu”, decembrie 1996
  • Pârvulescu, Ioana: „Ca-n Pădurea de mesteceni...”, în „România literară”, nr. 8/1995, p. 5
  • Ploscaru, Dorin: „Tema purificării prin suferință sau Un Vincent van Gogh al poeziei contemporane”, în „Vatra”, nr. 11-12/ 1996
  • Popescu, Florian: „Punctul de plecare”, pe site-ul Flashbook (http://flowerin-flashbook.blogspot.ro/), cronică la volumul de proză scurtă Punctul de plecare (Ed. Compania, 2004)
  • Popescu, George: „Vasile Baghiu – Proba alterității” [rubrica „Lecturi de rezervă”], în „Cuvântul libertății” din 21-22 iunie 2003, p. 5; „Manierismul autopastișant”, în „Paradigma”, nr. 3-4/ 1998, p. 14
  • Racaru, Roxana: „Tușind și suferind”, în „România literară”, nr. 15/ 2002
  • Romila, Adrian G.: „Un poet depresiv”, în Luceafărul de dimineață, nr. 5-6, 2012, cronică la volumul de poezie Depresie (Ed. Limes, 2012)
  • Stănescu, C. (Interim): „Revista revistelor culturale”, în ALA („Adevărul literar și artistic”), 21 septembrie 1999, p. 2; 10 noiembrie 1998, p. 2; 23 noiembrie 1997, p. 2; 30 martie 1997, p. 2; 14 septembrie 1997, p. 2; 26 martie 2002, p. 2
  • Sipoș, George: „Poetul Vasile Baghiu”, în „Poesis”, nr. 4-5/ 1996, p. 3
  • Sorescu, Roxana: „Lumi paralele”, în „Luceafărul”, nr. 30/ 1995
  • Vancu, Radu: „Magia elementară”, în România literară, nr. 16, 2011, cronică la volumul de poezie Magia elementară (Ed. Dacia XXI, 2011)
  • Vulturescu, George: „Gustul înstrăinării”, în „Poesis”, nr. 4/ 1995, p. 4

În volume[modificare | modificare sursă]

  • Abăluță, Constantin: "Regal poetic", Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009, p. 10
  • Chioaru, Dumitru: "Noi developări în perspectivă", Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010, p. 11
  • Cistelecan, Al.: "Al doilea top", Ed. Aula, Brașov, 2004, p. 123
  • Diaconu, Mircea A.:„Fețele poeziei”, Ed. Junimea, 1999, p. 191
  • Mincu, Marin: „O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea”, Ed. Pontica, 2007, p. 1117
  • Popescu, George: "Mecanica formei", Ed. Pontica, Constanța, 1999, p. 147
  • Țone, Nicolae: "Moartea ca o invazie de cormorani...", prefața la volumul "Fantoma sanatoriului", Ed. Vinea, București, 2001, p. 13
  • UNIVERSITAS - A fost odată un cenaclu..., coordonator Mircea Martin, Ed. M.N.L.R., 2008
  • Ante, Laurian: O antologie a literaturii nemțene, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p.34-35, ISBN 978-973-876-251-0
  • Tomșa, Constantin: Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea - 2012, Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux, Piatra Neamț, 2014, ISBN 978-606-8450-22-3

Legături externe[modificare | modificare sursă]