Mircea Martin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mircea Martin
Date personale
Născut (77 de ani)
Reșița
Naționalitate român
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație critic literar, teoretician literar, profesor de literatură,
Limbi limba română[1]  Modificați la Wikidata
Studii Universitatea din București  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Operă de debut Generație și creație

Mircea Martin (n. 12 aprilie 1940, Reșița, județul interbelic Caraș) este un critic literar, eseist, director de editură, editor de carte, teoretician literar și profesor universitar român. Din 2014 este membru corespondent al Academiei Române[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A absolvit Facultatea de Filologie, secția de critică literară a Universității din București în 1962. Și-a luat doctoratul în litere în anul 1980, cu teza G. Călinescu, critic și istoric literar. Privire teoretică. A beneficiat, în 1973, de o bursă Pro Helvetia la Universitatea din Geneva, lucrând sub îndrumarea lui Marcel Raymond.

A fost conducătorul mișcării literare Cenaclul Universitas (1983 - ) unde au activat, printre alții, scriitorii: Horia Gârbea, Cristian Popescu, Simona Popescu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, Caius Dobrescu, Petruț Pârvescu, Marius Oprea, Daniel Corbu, Andrei Bodiu, Andrei Damian, Adrian Aluigheorghe, Paul Vinicius. A fost director al Editurii Univers (1990-2001) și editor al revistei Cuvântul.

Este profesor universitar doctor, șeful catedrei de Teoria literaturii a Facultății de Litere din Universitatea București. A publicat peste 1000 de articole și studii în revistele și ziarele culturale românești: România literară, Contemporanul, Cahiers Roumains d'Etudes Litteraires, Revista "22" etc.

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

  • Generație și creație, (1969), eseu despre „noul val” în literatura română contemporană, cu trimitere la generația literară șaizecistă.
  • Critică și profunzime, 1974, studii despre critica literară franceză de la Sainte-Beuve la Jean Pierre Richard.
  • Identificări, 1977, ed. a II-a, adăugită, Editura Tracus Arte, 2014, eseu despre marii scriitori români moderni.
  • Les Actes du Colloque International Beguin-Raymond, Cartigny, 1977, Paris, Editions Jose Corti, coautor alături de Pierre Grotzer, Joseph Hillis Miller, Georges Poulet, Jean Rousset, Jean Starobinski .
  • G. Călinescu și complexele literaturii române, 1981, ed. a II-a, Editura Paralela 45, 2002, studiu asupra tradiției literare românești în context european.
  • Dicțiunea ideilor, 1981.
  • Introducere în opera lui B. Fundoianu, 1984.
  • Singura critică, 1986, eseu asupra deontologiei criticii literare.[3][4]
  • Mircea Martin, UNIVERSITAS - A fost odată un cenaclu..., coordonator, Ed. M.N.L.R., 2008.
  • Radicalitate și nuanță, Editura Tracus Arte, 2015.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • În 2003 a fost distins de către Guvernul Republicii Brazilia cu Ordinul Național Crucea Sudului pentru promovarea culturii și literaturii braziliene, devenind Comandor al Științelor și al Literelor.
  • În anii 1981, 1974, 1969 i-a fost decernat Premiul pentru critică literară al Uniunii Scriitorilor din România.
  • Premiul Observator cultural pe anul 2015 la categoria Critică literară / Istorie literară / Teorie literară, pentru Radicalitate și nuanță, Editura Tracus Arte

Afilieri[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ , data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb12022675w, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ Academia Română: Alegeri membri corespondenți, 26 septembrie 2014
  3. ^ Critica si solidaritate, 15 iunie 2007, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 24 martie 2013
  4. ^ Lectii de critica, 29 februarie 2008, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 31 martie 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]