Valeva, Cozmeni
| Valeva | |||
| Валява | |||
| — Comună — | |||
 | |||
| |||
  Valeva Valeva (Regiunea Cernăuți) | |||
 Valeva Valeva (Ucraina) | |||
| Coordonate: 48°25′48″N 25°50′24″E / 48.43000°N 25.84000°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Ucraina | ||
| Regiune | Cernăuți | ||
| Raion | Cozmeni | ||
| KOATUU | 7322582001 | ||
| Reședință | Valeva | ||
| Componență | Valeva | ||
| Altitudine | 249 m.d.m. | ||
| Populație (2007) | |||
| - Total | 1.521 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 59340 | ||
| Prefix telefonic | 3736 | ||
| Prezență online | |||
Modifică date / text  | |||
Valeva sau Văleni (între 1942-1944)[1] (în ucraineană Валява, transliterat: Valeava și în germană Walawa) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,521 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).
Satul este situat la o altitudine de 249 metri, în partea de est a raionului Cozmeni.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Localitatea Valeva a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei.
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, moșia satului s-a aflat în proprietatea familiei lui Ion Neculce, cronicarul moldovean. Vistierul Neculce, tatăl cronicarului, s-a căsătorit în anul 1670 cu Catrina, fiica boierului Iordache Cantacuzino, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova secolului al XVII-lea. Ca zestre de nuntă, Catrina a primit 21 moșii, printre care și câteva sate din nordul Moldovei (Boian, Cernăuca, Valeva, Chisălău, Pohorlăuți, Prelipcea, Bocicăuți, Grozinți, Vasileuți, a patra parte din satul Lehăcenii Teutului) [2]. În anul 1702, vel aga Ion Neculce împarte moștenirea de la mama sa cu surorile sale, moșia Valeva trecând astfel la una dintre surorile lui Neculce [3].
În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Valeva a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în germană Kotzmann).
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Valeva a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.
Începând din anul 1991, satul Valeva face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), reprezentând 0,12% din populația comunei [4]. În prezent, satul are 1.521 locuitori, preponderent ucraineni.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența lingvistică a comunei Valeva
Ucraineană (99,01%)
Alte limbi (0,99%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Valeva era vorbitoare de ucraineană (99,01%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[5]
- 1989: 1.665 (recensământ)
- 2007: 1.521 (estimare)
Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Valeva (județul Cernăuți)
Ruteni (91,91%)
Evrei (3,56%)
Polonezi (2,71%)
Altă etnie (1,82%)
Componența confesională a comunei Valeva
Ortodocși (91,44%)
Romano-catolici (3,18%)
Mozaici (3,56%)
Greco-catolici (1,61%)
Evanghelici\Luterani (0,21%)
Conform recensământului efectuat în 1930[6], populația comunei Valeva se ridica la 2.103 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (91,91%), cu o minoritate de evrei (3,56%) și una de polonezi (2,71%). Alte persoane s-au declarat: români (18 persoane), germani (14 persoane) și ruși (6 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,44%), dar existau și mozaici (3,56%), romano-catolici (3,18%), greco-catolici (1,61%) și evanghelici\luterani (0,21%).
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" - construită în anul 1778; are și o clopotniță de lemn din secolul al XIX-lea [7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Codul general al României: (Codurile, legile și regulamentele în vigoare) Întocmit după textele oficiale, Volumul 30,Partea 1
- ^ Boianul lui Neculce[nefuncțională]
- ^ Județul Cernăuți
- ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Populația statornică în 1930, p. 122, Institutul Central de Statistică
- ^ Biserica de lemn din Valeva
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Românii din Cernăuți
| |||||||||||||
| |||||||||||