Stăneștii de Jos, Cozmeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Stăneștii de Jos
Нижні Станівці
—  Sat  —
Stăneștii de Jos se află în Regiunea Cernăuți
Stăneștii de Jos
Stăneștii de Jos
Stăneștii de Jos (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Stăneștii de Jos se află în Ucraina
Stăneștii de Jos
Stăneștii de Jos
Stăneștii de Jos (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°18′48″N 25°33′00″E / 48.31333°N 25.55000°E / 48.31333; 25.5500048°18′48″N 25°33′00″E / 48.31333°N 25.55000°E / 48.31333; 25.55000

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionCozmeni
ComunăStăneștii de Jos

cod KOATUU[*]7322586001
Atestare1596

Altitudine265 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total1990 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal59357
Prefix telefonic3736

Prezență online

Stăneștii de Jos (în ucraineană Нижні Станівці, transliterat Nîjni Stanivți și în germană Stanestie/Cz. Unter-) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,990 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 265 metri, în partea de sud-vest a raionului Cozmeni. De această comună depind administrativ satele Brusenchi și Vinograd.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Stăneștii de Jos a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului a avut loc în anul 1596. Satul are o istorie lungă, dovedită de monumentele de cultură aflate pe teritoriul său.

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Stăneștii de Jos a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, fiind reședința districtului omonim (în germană Unterstanestie).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Stăneștii de Jos a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, cam jumătate din populație era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, au funcționat aici o instituție de cultură (Societatea școlară ebraică "Safah Ivria"), o instituție de binefacere (Societatea evreiească pentru ajutorarea sărmanilor și bolnavilor "Bicor Cholim"), iar Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună [1].

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Stăneștii de Jos face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 28 (14+14), reprezentând 1,48% diin populație [2]. În prezent, satul are 1.990 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a localității Stăneștii de Jos

     Ucraineană (98,64%)

     Rusă (1,06%)

     Alte limbi (0,2%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Stăneștii de Jos era vorbitoare de ucraineană (98,64%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (1,06%).[3]


1930: 953 (recensământ)[4]
1989: 1.895 (recensământ)
2007: 1.990 (estimare)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" - construită în anul 1794; are și o clopotniță de lemn din aceeași perioadă [5]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]