Utilizator:Cristina Mirea/teste

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Corneliu Adameșteanu[modificare | modificare sursă]

(n. 10 mai 1905, sat Milcovățu, com. Letca Nouă, jud. Giurgiu - d. 22 nov. 1960, Craiova) - medic chirurg, frate cu Dinu Adameșteanu, Ion și Mircea Adameșteanu

Biografie[modificare | modificare sursă]

Clasele primare le-a urmat la Toporu – Vlașca iar gimnaziul la Liceul „Ion Maiorescu” Giurgiu. A absolvit Liceul Militar din Craiova. Își ia doctoratul în medicină și chirurgie, după terminarea Facultății de Medicină din București (1930). Între 1932-1935, a fost bursier prin concurs al Facultății de Medicină din Paris, specializându-se în ortopedie și chirurgie pulmonară. Devine asistent al Clinicilor Chirurgicale Cochin (Paris; 1933). Tot la Paris, a absolvit Școala Superioară de Tehnică Chirurgicală. A efectuat stagii de perfecționare la Bologna și Viena.

Revenit în țară, practică prima intervenție Jacobeus din România (în 1935) în chirurgia tuberculozei pulmonare.

Între 1937-1945, este medic primar și șef de sector la Spitalul din Huși, transformat, ulterior, în spital de campanie. În timpul războiului, Corneliu Adameșteanu participă atât pe frontul de Est cât și pe cel din Vest, fiind decorat cu crucea „Meritul sanitar”, cls. I. (de două ori), cu ordinul „Coroana României” în grad de cavaler și cu ordinul „Steaua României”, cls. a V-a. După război, activează ca medic primar chirurg la Sanatoriul de Tuberculoză din Dobrița, Gorj, apoi ca medic primar și șef de sector la Spitalul din Târgu-Jiu.

Este autorul a 126 lucrări științifice medicale publicate în țară și în străinătate. A colaborat la diferite reviste: Revista de chirurgie, Revista de ortopedie și chirurgie, Revista sanitară militară, Acta Medica Romana etc.

În anul 1939, a primit premiul „Demostene” pentru chirurgia de război.[1]

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Turburările gastro-intestinale în cursul apendicitei cronice - teză pentru doctorat în medicină și chirurgie. București: 1930, 48 p.;
  •  Les indications et les contra-indications des bains soleil - raport. Zarauz: Editura Itxaropena,1935, 53 p. (cu N. Marinescu, V. Munteanu);
  •  Chirurgia de război. Plăgile articulate de război. București: Tipografia ziarului „Universul”. 1935, 59 p. (cu V. Munteanu);
  •  Considerațiuni asupra sindromului estiomenial de natură limfogranulomatoasă. București: Tipografia „Cultura”. 1939, 36 p. cu ilustr.


Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu” Giurgiu[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu” Giurgiu este instituție de cultură din județul Giurgiu.

Prezentare generală[modificare | modificare sursă]

Elementul esențial ce definește societatea informațională este faptul că toate procedurile, procesele, activitățile se bazează în principal pe informație. Intrați în societatea informației, dacă privim retrospectiv, ne dăm seama că instrumentele de informare își au originea în biblioteci.

De la înființarea sa (1951), biblioteca publică a fost permanent raportată la colectivitate, servind interesele de informare și documentare ale acesteia.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima bibliotecă importantă din istoria orașului Giurgiu este cea a Gimnaziului „Ioan Maiorescu”, bazată pe donațiile celebrului director Nicolae Droc Barcian.[2] În 1900, aceasta a primit numele „Principele Ferdinand” și s-a dorit extinderea ei, spre a putea fi pusă și la îndemâna publicului, dar, în lipsa unor fonduri centrale, nu s-a reușit. O nouă încercare a fost făcută în anul 1921, când s-a dorit înființarea unei biblioteci populare, dar în orașul distrus în Primul Război Mondial prioritățile erau altele.[3] Cărțile strânse au fost donate tot bibliotecii Liceului „Ioan Maiorescu”.[4] În perioada interbelică, singura bibliotecă la care avea acces publicul cititor funcționa pe lângă Ateneul Român „Nicolae Bălănescu”. În anii 1930, ea era păstrată în clădirea Școlii de băieți „Ion Zalomit”  și se afla în custodia unui bibliotecar voluntar, Constantin (Ticu) Șerbănescu, funcționar la Primărie. După inaugurarea localului propriu al Ateneului, în octombrie 1940, biblioteca a funcționat acolo până la distrugerea acesteia de către reprezentanții  noului regim, în 1948. S-au salvat mai puțin de 10% dintre cărți, păstrate azi în fondurile documentare ale Muzeului și Bibliotecii Județene.

Cu fonduri alocate de stat, s-a creat o bibliotecă publică în 1951, care, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1542/1951, privind măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătățirea activităților bibliotecilor din România, apărută în Buletinul Oficial nr. 120 din 29 decembrie 1951, a  primit statutul de bibliotecă raională, cu un fond de 24.479 volume, cu o secție de împrumut și o sală de lectură cu 52 de locuri (pe stada Al. Lavovary).

Prin noua organizare teritorială, biblioteca a preluat, din martie 1974, sarcina de bibliotecă județeană pentru județul Ilfov, apoi, din ianuarie 1981, pentru județul Giurgiu.[2] Fondul de carte a cunoscut o creștere continuă: în perioada 1960-1979 cu 41.380 volume, iar între  1980-1989 cu 51.728 volume, astfel încât, la finele anului 1989, existau 147.522 volume.

Numele scriitorului giurgiuvean Ioan Alexandru Bassarabescu - patron spiritual al instituției - a fost atribuit  prin decizia Consiliului Județean Giurgiu nr.28/1 aprilie 1993.

Secțiile bibliotecii[modificare | modificare sursă]

Sala de lectură[modificare | modificare sursă]

Cu o capacitate de 100 de locuri, beneficiind de un ambient plăcut și reconfortant, Sala de lectura pune la dispoziția utilizatorilor peste 81.000 de volume din domenii variate ale cunoașterii, din cele mai variate domenii ale cunoașterii, organizate sistematico-alfabetic, inclusiv publicații periodice; deține fondul de referință al bibliotecii completat curent si retroactiv, cărțile consultându-se în incinta instituției; eliberează permisul de intrare pentru cititori, valabil 5 ani; completează bibliografia locală și oferă bibliografii tematice la cerere; asigură accesul la baza de date informatizată a bibliotecii, cu sprijinul bibliotecarului; asigură consultarea informațiilor privitoare la fondul de carte prin cataloagele tradiționale și catalogul online; înregistrează peste 70 de abonamente anual; oferă acces gratuit la internet; oferă acces la serviciul „Lumina cunoașterii” pentru persoane cu deficiențe de vedere; acces la colecții speciale: fond localia, colecții electronice, colecția „Biblioteca giurgiuveană”; organizează expoziții tematice si acțiuni, conform calendarului manifestărilor culturale.

Adresa: Șos. București, Nr. 53

Program: luni-vineri/ 8.00-17.00

Telefon/fax:  0246/21.23.46

E-mail: biblioteca_saladelectură@yahoo.com


Împrumut Carte pentru Adulți

Secția Împrumut Carte pentru Adulți asigură împrumutul la domiciliu pe baza fișei contract a cititorului; oferă cărți din toate domeniile cunoașterii, de largă circulație, punându-se accent pe bibliografia școlară; asigură împrumutul la domiciliu a maximum 3 cărți pe o perioadă de 14 zile, cu

posibilitatea prelungirii acestui termen; asigură rezervarea unor titluri care nu sunt disponibile, în momentul solicitării; onorează, în limita posibilităților, titluri care nu există în colecțiile bibliotecii prin achiziție sau/și împrumut interbibliotecar; completează catalogul alfabetic la titlu; menține caracterul actual al colecțiilor, prin deselectarea și propunerea spre casare anuală a lucrărilor uzate fizic și moral; organizează expoziții tematice, vitrine cu noutăți și evenimente culturale; inițiază cititorii interesați să utilizeze calculatorul și internetul.

Adresa: Str. Ștefan cel Mare, Nr. 14

Program: luni-vineri / 8.00-17.00

E-mail: abassarabescuia@yahoo.com

E-mail: sectiaimprumutcopii@gmail.com


Împrumut Carte pentru Copii

Secția Împrumut Carte pentru Copii oferă cărți cu un caracter enciclopedic destinate preșcolarilor, școlarilor mici și mari, cu accent pe parcurgerea bibliografiei școlare pentru ciclul primar și gimnazial; asigură împrumutul la domiciliu a maximum 3 cărți pe o perioadă de 14 zile cu posibilitatea

prelungirii acestui termen; oferă informații și bibliografii la cerere, recomandă copiilor cărțile destinate vârstei lor; completează catalogul alfabetic al secției; menține caracterul actual al colecțiilor, prin deselectarea și propunerea spre casare anuală a lucrărilor uzate fizic și moral; organizează acțiuni culturale, precum și acțiuni de popularizare a cărților noi și a evenimentelor culturale.

Adresa: Str. Ștefan cel Mare, Nr. 14

Program: luni-vineri / 8.00-17.00

E-mail: abassarabescuia@yahoo.com

E-mail: sectiaimprumutcopii@gmail.com


FILIALA

Filiala bibliotecii asigură cu prioritate împrumutul la domiciliu cititorilor din zona Sos. Bucuresti - Cartierul Tineretului, a maximum 2 volume pe o perioada de 14 zile cu posibilitatea prelungirii acestui termen; asigură prezervarea unor titluri care nu sunt disponibile în momentul solicitarii; onorează în limita posibilităților unele titluri solicitat, care nu există în colecțiile instituției, prin împrumut interbibliotecar; completează catalogul sistematic al secției; organizează acțiuni culturale de promovare a lecturii in zona deservită.

Adresa: Șos. București, bl. 66/1D, sc. A. ap. 3

Program: luni-vineri / 8.00-17.00

E-mail: sectiafiliala@gmail.com

Alte servicii gratuite[modificare | modificare sursă]

  • - Acces gratuit la internet

- Catalog online

- Cataloage tradiționale

- Înscriere la bibliotecă în regim online

- Rezervări de titluri și prelungirea termenului de restituire a documentelor împrumutate, inclusiv online și telefonic

- Inițiere în utilizarea calculatorului și a internetului

- Serviciul „Lumina cunoașterii” pentru persoane cu deficiențe de vedere

- Împrumut interbibliotecar

- Servicii de scanare (în limita a 20 de pagini)

- Referințe și bibliografii la cerere

- Expoziții permanente și tematice

- Animație culturală

- Bibliotecă digitală

Colecțiile bibliotecii[modificare | modificare sursă]

În colecțiile bibliotecii se găsesc peste 212.800 volume din care:

  - carte românească: 199.926 u.b.

  - carte străină: 5.608 u.b.

  - periodice românești: 3.577 u.b.

  - periodice străine: 64 titluri

- colecții AV: 617 u.b.

  Colecții speciale:

Fond documentar: 2.800 u.b., dintre care:

carte veche românească: 3 u.b.

carte veche străină: 1.u.b.

carte rară: 1.300 u.b.

cărți bibliofile (cu autograf): 80 u.b.

2 fonduri localia : I.A Bassarabescu - 324 u.b. și Nicolae Cartojan - 1.908 u.b.

Evenimente culturale[modificare | modificare sursă]

Dintre evenimentele culturale în ediții succesive amintim:

  • Ziua Culturii Naționale
  • Zilele Bibliotecii „I. A. Bassarabescu” Giurgiu
  • Colocvii profesionale
  • Lansări  și expoziții de carte (inclusiv cu prilejul târgului de carte cu tematică enciclopedică)
  • Rafturi de carte pentru românii din diaspora
  • Noctura Bibliotecii

Producții editoriale proprii[modificare | modificare sursă]

Colecția de literatură Biblioteca giurgiuveană”, unică în țară, în care au fost publicate 101 de volume, prin care se aduc la lumină valorile uitate ale  scrisului giurgiuvean, dar și cele proaspete sau în curs de maturizare.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Buduru, Grigore. Colegiul Național „Ion Maiorescu” Giurgiu. Giurgiu. Editura Tentant, 1999. p. 12;
  • ENACHE, Constantin. Compediu monografic - Giurgiu. București: Universul Familiei, 2005. p. 232-237;
  • Ghidul bibliotecilor de stat din România. București: Editura Asociația Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România, 1993
  • PĂUN, Ștefan, BUSUIOC, Ion A.. Monografia orașului Giurgiu. Giurgiu: Artprint, 1995. p. 41

Legături externe[modificare | modificare sursă]

https://www.bjgiurgiu.ro/

https://www.facebook.com/bibliotecajudeteanagiurgiu

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ștefan, Elena (). Asalt spre crestele destinului - dicționarul personalităților giurgiuvene. Cronos. p. 6-7. 
  2. ^ a b Enache, Constantin (). Municipiul Giurgiu - compendiu monografic. Universul Familiei. p. 131-132. 
  3. ^ Păun, Ștefan (). Monografia orașului Giurgiu. Artprint. p. 41. 
  4. ^ FORCE TOURISM. Business & Tourism Magazin - Giurgiu, destinații turistice. Enter Advertising. p. 34.