Traian Novac
| Traian Novac | |
 Traian Novac, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 2 octombrie 1882 Ticvanu Mic |
| Decedat | 18 iulie 1969 Timișoara |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | tâmplar |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Educație | Gimnaziul la Banyaluka |
Modifică date / text  | |
Traian Novac (n. , Ticvanu Mic – d. , Timișoara) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al "tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească", cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Traian Novac a fost tâmplar.[1] Urmează cursurile primare în localitatea natală, iar cele gimnaziale la Banyaluka (Bosnia). În anul 1900 se află la Oravița; intră în rândul clasei mnucitoare.[2] A deținut un atelier de sculptură în lemn și o fabrică de mobile artistice în Timișoara, pe strada Memorandului, nr. 19.[3]. În 1947, Traian Novac este arestat și întemnițat.[1]
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
Însuflețit de idealul dreptății sociale, fiind un orator talentat, va avea un rol important în mișcarea socialistă din Transilvania. În anul 1903 devine membru al PSD. Din 28 martie 1905 este ales secretar general al sindicatului muncitorilor de pământ din Banat, când înființează 75 de secții ale acestuia în satele bănățene. Este întemnițat în câteva rânduri de autoritățile austro-ungare ca fiind conducătorul și organizatorul numeroaselor greve ale muncitorilor și țăranilor. În anul 1907 este membru al Comitetului Central al Secției române a P.S.D, iar în timpul Primului Război Mondial are o bogată activitate împotriva militarismului și războiului. În toamna anului 1918, contribuie la înființarea Gărzilor militare naționale din județul Caraș-Severin, a Consiliilor naționale și a Consiliilor muncitorești. [2]
La 30 noiembrie participă la consfătuirea organizată de P.N.R. și P.S.D. din Ardeal și Banat la Alba Iulia, ca delegat titular al secției române a P.S.D. din Timișoara unde se pronunță pentru Unirea fără condiții a Transilvaniei cu România și înfăptuirea de reforme democratice. Alături de Caius Brediceanu și Silviu Dragomir este ales notar al Marelui Sfat Național Român. La Timișoara editează în 1919 gazeta „Înainte", ca organ al P.S.D. român din Banat. Și după împlinirea marelui vis al românilor, activitatea lui Traian Novac este susținută și neobosită; în cadrul organizațiilor social-democrate, pentru apărarea drepturilor oamenilor muncii, a libertăților democratice, având un rol conducător. În lunile august-septembrie 1940 este unul dintre organizatorii marilor demonstrații de la Timișoara împotriva Dictatului de la Viena.[2]
Activitatea lui continuă și după 1944. În anul 1946 este primar al municipiului Timișoara. Onest și demn, nu acceptă compromisul cu regimul totalitar, fiind scos cu forța din primărie de o bandă de bătăuși, condusă de comuniști. Refuzând să se alăture grupului social-democrat a lui Lothar Rădăceanu care urma să fuzioneze cu comuniștii, după 1947 va fi arestat și întemnițat. Cu sănătatea grav zdruncinată va suporta mai mulți ani domiciliu obligatoriu, departe de familie. [4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, p. 295.
- ^ a b c Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Vasile M. Zaberca, Banatul și Marea Unire. Bănătenții la Alba Iulia, Editura Partoș, Timișoara, 2018, p. 249.
- ^ Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol.I, Editura Academiei Române, București, 2005, p.241.
- ^ Idem, p. 250.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1264-3
- Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Vasile M. Zaberca, Banatul și Marea Unire. Bănătenții la Alba Iulia, Editura Partoș, Timișoara, 2018
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015