Traian Novac
| Traian Novac | |
 Traian Novac, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 2 octombrie 1882 Ticvanu Mic |
| Decedat | 18 iulie 1969 Timișoara |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | tâmplar |
| Limbi vorbite | română |
| Activitate | |
| Educație | Gimnaziul la Banyaluka |
Modifică date / text  | |
Traian Novac (n. , Ticvanu Mic – d. , Timișoara) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Traian Novac a fost tâmplar.[1] A urmat cursurile primare în localitatea natală, iar cele gimnaziale la Banyaluka (Bosnia). În anul 1900 se afla la Oravița; a intrat în rândul clasei muncitoare.[2] A deținut un atelier de sculptură în lemn și o fabrică de mobile artistice în Timișoara, pe strada Memorandului, nr. 19.[3] În 1947, Traian Novac a fost arestat și întemnițat.[1]
Activitatea politică
[modificare | modificare sursă]Însuflețit de idealul dreptății sociale, fiind un orator talentat, a avut un rol important în mișcarea socialistă din Transilvania. În anul 1903 a devenit membru al PSD. La 28 martie 1905 a fost ales secretar general al sindicatului muncitorilor de pământ din Banat, când a înființat 75 de secții ale acestuia în satele bănățene. A fost întemnițat în câteva rânduri de autoritățile austro-ungare ca fiind conducătorul și organizatorul numeroaselor greve ale muncitorilor și țăranilor. În anul 1907 a fost membru al Comitetului Central al Secției române a P.S.D, iar în timpul Primului Război Mondial a avut o bogată activitate împotriva militarismului și războiului. În toamna anului 1918, a contribuit la înființarea Gărzilor militare naționale din județul Caraș-Severin, a Consiliilor naționale și a Consiliilor muncitorești. [2]
La 30 noiembrie a participat la consfătuirea organizată de P.N.R. și P.S.D. din Ardeal și Banat la Alba Iulia, ca delegat titular al secției române a P.S.D. din Timișoara, unde s-a pronunțat pentru Unirea fără condiții a Transilvaniei cu România și înfăptuirea de reforme democratice. Alături de Caius Brediceanu și Silviu Dragomir a fost ales notar al Marelui Sfat Național Român. La Timișoara a editat în 1919 gazeta „Înainte”, ca organ al P.S.D. român din Banat. După actul unirii, activitatea lui Traian Novac a continuat în cadrul organizațiilor social-democrate, pentru apărarea drepturilor oamenilor muncii, a libertăților democratice, având un rol conducător. În lunile august-septembrie 1940 a fost unul dintre organizatorii marilor demonstrații de la Timișoara împotriva Dictatului de la Viena.[2]
Activitatea lui a continuat și după 1944. În anul 1946 a fost primar al municipiului Timișoara. Nu acceptă compromisul cu regimul totalitar, fiind scos cu forța din primărie de comuniști. Refuzând să se alăture grupului social-democrat a lui Lothar Rădăceanu care urma să fuzioneze cu comuniștii, după 1947 a fost arestat și întemnițat. Cu sănătatea grav zdruncinată, a suportat mai mulți ani domiciliu obligatoriu, departe de familie.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Șerban et al. 2003, p. 295.
- 1 2 3 Munteanu, Tomoni & Zaberca 2018, p. 249.
- ↑ Neamțu & Vaida-Voevod 2005, p. 241.
- ↑ Munteanu, Tomoni & Zaberca 2018, p. 250.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Șerban, Ioan I.; Giurgiu, Dorin; Mircea, Ionela; Josan, Nicolae (). Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Muzeul Național al Unirii. Alba Iulia. ISBN 973-8141-90-7.
- Neamțu, Gelu; Vaida-Voevod, Mircea (). 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II. București: Editura Academiei Române. ISBN 973-27-1264-3.
- Munteanu, Ioan; Tomoni, Dumitru; Zaberca, Vasile M. (). Banatul și Marea Unire. Bănătenții la Alba Iulia. Timișoara: Editura Partoș.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015