Tor (rețea)
Tor | |
Dezvoltator | Proiectul Tor |
---|---|
Versiune inițială | [1] |
Ultima versiune | 0.4.8.13[2] () |
Repo | gitlab.torproject.org/tpo/core/tor/ |
Scris în | C[3][4] Python Rust[5] |
Sistem de operare | Multi-platforma |
Disponibil în | mai multe limbi[*] limba engleză limba franceză limba rusă limba greacă |
Disponibil în română | da |
Tip | Aplicație |
Licență | 3-clause BSD License[*][6] |
Prezență online | |
www.torproject.org | |
Modifică date / text |
Tor (acronim de la The Onion Router) este un software liber și open-source ce permite păstrarea anonimității pe internet printr-un algoritm de rutare din aproape-în-aproape.
În rețeaua Tor, traficul online generat este anonim, fără a se înregistra lista de termeni căutați și fără a ține o evidență a IP-urilor de unde au fost inițializate respectivele căutări. Activitatea utilizatorilor Tor nu poate fi depistată, din cauza unui sistem special care ricoșează semnalele între diferite adrese IP.[7] De asemenea, Tor permite prin acest mecanism accesul la site-uri ce sunt filtrate de serverele proxy instalate în rețea. [8]
Tor este și un browser (The Tor browser), o poartă de acces spre darknet („internetul întunecat”), precum și la accesarea paginilor de internet deep Web, care se termină cu „ .onion”.
Origini
[modificare | modificare sursă]Rețeaua Tor a fost, inițial, un proiect creat la mijlocul anilor 1990 de Laboratoarele de Cercetare ale Marinei Americane, pentru a proteja comunicațiile online ale organizațiilor guvernamentale din S.U.A.. A fost dezvoltat în continuare prin programul DARPA, în 1997.
În 2004, proiectul Tor a fost făcut public și doi ani mai târziu a apărut serviciul on-line care funcționează și astăzi, având peste 2 milioane de utilizatori de zi cu zi în rețeaua sa. [9]
În prezent, Tor este o organizație non-profit, al cărei scop principal este cercetarea și dezvoltarea de aplicații care să confere confidențialitate în mediul on-line. [10]
Funcționare
[modificare | modificare sursă]Când este accesată o pagină de internet, cererea trece prin mai multe servere Tor înainte ca rezultatul să fie afișat în browser-ul Tor. În acest fel, sursa respectivei cereri de accesare nu poate fi depistată. Diferența dintre Tor și adresele de internet convenționale este aceea că Tor folosește adrese criptate cu un conținut ascuns. Majoritatea domeniilor au extensia " .onion" sau " .tor".
Există versiuni speciale ale unor motoare de căutare, cum ar fi: Ahmia, Bing, DuckDuckGo, Grams, StartPage, TorSearch etc, care returnează adresele către serviciul Tor.
Browser-ul Tor
[modificare | modificare sursă]Cea mai eficientă cale pentru a profita de securitatea oferită de rețeaua Tor, este folosirea browser-ului nativ al acesteia, Tor Browser Bundle.
Tor Browser Bundle (TBB) este produsul pilot a proiectului Tor, preconfigurat cu toți parametri necesari pentru a asigura anonimitatea pe internet. Acesta constă dintr-o versiune modificată a browser-ului de internet Mozilla Firefox, unele extensii ale acestuia, cum ar fi: Torbutton, TorLauncher, NoScript, HTTPS Everywhwre și proxy-ul Tor. Acesta poate fi rulat și de pe un USB și este disponibil pentru Windows, Mac OS X și Linux.
Browser-ul Tor pornește automat procesele de căutare și căile de circulație prin intermediul rețelei Tor. La terminarea unei sesiuni, șterge datele sensibile, cum ar fi confidențialitatea, cookie și istoricul de navigare. Browser-ul de la Tor accesează aceste site-uri cu adrese cu denumiri complicate alcătuite din cifre și litere și care se termină cu extensia .onion (de exemplu, adresa pentru hidden wiki este: kpvz7ki2v5agwt35.onion) [11].
Tehnologia Tor permite și găzduirea de pagini de internet prin intermediul serviciilor de anonimizare de care dispune, accesibile doar de către utilizatorii acestui browser.
Servicii, directoare, portaluri, informații
[modificare | modificare sursă]Surse populare de legături „ .onion” includ:
- All You're Wiki
- The Hidden Wiki
- Tor Links
- Pastebin
- Tor2web este un software care permite accesul serviciilor din rețeaua Tor pentru a fi accesate de la un de browser standard, fără a fi conectat la rețeaua Tor. [12]
Dezavantaje
[modificare | modificare sursă]Rețeaua Tor prezintă și unele dezavantaje. Traficul este de multe ori lent, deoarece performanțele sale depind de numărul de computere conectate pentru a rula rețeaua. Cum datele utilizatorului trec prin mai multe servere, viteza atinsă a traficului este destul de mică, astfel că internetul va merge mai greu decât de obicei atunci când Tor este folosit. În plus, colcăie de viruși informatici și alte programe malițioase mai primejdioși. Drept pentru care, utilizatorul interesat are nevoie de câteva soft-uri mai avansate, pentru a se proteja de la infectare, în timp ce navighează.
Referințe și note
[modificare | modificare sursă]- ^ Roger Dingledine[*] (), pre-alpha: run an onion proxy now! (în engleză), accesat în
- ^ "dgoulet" (), New Tor Stable Release: 0.4.8.13 (în engleză), accesat în
- ^ https://www.torproject.org/getinvolved/volunteer.html.en Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ The tor Open Source Project on Open Hub: Languages Page (în engleză), Open Hub, accesat în
- ^ https://lists.torproject.org/pipermail/tor-dev/2017-March/012088.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Tor's source code (în engleză), accesat în
- ^ UNIMEDIA - Portalul de știri nr. 1 din Moldova, unimedia.info
- ^ Browser-ul TOR a înregistrat o creștere uimitoare în preferințele americanilor Arhivat în , la Wayback Machine. romanialiberă.ro, Diana Biță, 31 august 2013
- ^ playtech.ro: Cum se folosește, care sunt limitările și la ce ajută Tor?
- ^ scientia.ro: Navigarea anonimă pe Internet: cum funcționează TOR? Thorin Klosowski, 03 mai 2014
- ^ windowsgeek.info: Cum sa ajungi pe Deep Web folosind TOR Arhivat în , la Wayback Machine.Publicat pe 29 September 2012
- ^ Contributors to Wikimedia projects (), List of Tor onion services (în engleză), Wikimedia Foundation, Inc.