Thabit ibn Qurra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Thabit ibn Qurra
Date personale
Născut [1] Modificați la Wikidata
Harran, Califatul Abbasid Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani) Modificați la Wikidata
Bagdad, Califatul Abbasid Modificați la Wikidata
Cetățenie Califatul Abbasid Modificați la Wikidata
Ocupație matematician
astronom
medic
astrolog[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Organizație House of Wisdom[*]

Al-Ṣābiʾ Thābit ibn Qurra al-Ḥarrānī (în arabă: ثابت بن قرة‎, în latină: Thebit/Thebith/Tebit;n. 826 – d. 18 februarie 901), prescurtat Thābit ibn Qurra, a fost un matematician, fizician, astronom și traducător arab din epoca de aur a islamului.

A adus numeroase contribuții în algebră, geometrie și astronomie. Astfel, a fost unul dintre primii critici și reformatori ai sistemului geocentric al lui Ptolemeu și este considerat unul dintre întemeietorii staticii.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în orașul Harran din Mesopotamia[2], centru religios al sabeenilor.[3] A studiat la una din acele Case ale Înțelepciunii, prestigioasă instituție de învățământ specifică acelei epoci.

A murit la Bagdad, unde a petrecut cea mai mare parte a vieții.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Traducător[modificare | modificare sursă]

La Bagdad a condus o școală de traducători.

Limba sa maternă a fost siriana, care era un dialect al celei aramaice. A tradus din greacă autori ca: Apoloniu din Perga, Arhimede, Euclid și Ptolemeu. A revizuit traducerea Elementelor lui Euclid și a lucrării Almagesta a lui Ptolemeu, traduceri efectuate inițial de Hunayn ibn Ishaq.

Metoda lui Arhimede de construcție a heptagonului regulat nu ar fi supraviețuit timpului dacă nu exista versiunea tradusă de Thabit ibn Qurra.

Matematică[modificare | modificare sursă]

A descoperit formula de formare a numerelor prietene, formulă preluată ulterior de Pierre Fermat și publicată fără demonstrație de René Descartes (1638). A acordat o atenție deosebită teoriei rapoartelor compuse și s-a ocupat de rezolvarea ecuațiilor de gradul al III-lea prin metode geometrice.

A exprimat teorema sinusurilor pentru triunghiul dreptunghic. De asemenea, în lucrările sale a tratat secțiunile conice, cuadratura segmentului de parabolă, a calculat volumul mai multor corpuri de revoluție, a dat ecuația relativă la heptagon:

Astronomie[modificare | modificare sursă]

Lui Thabit ibn Qurra i se atribuie teoria medievală conform căreia precesia echinocțiilor suferă o oscilație deși acest fenomen fusese deja descris de Theon din Alexandria în comentariile sale la tabelele lui Ptolemeu.

Nicolaus Copernic susține că, dintr-un text tradus în latină și atribuit lui Thabit ibn Qurra, reiese că învățatul arab ar fi dedus lungimea anului sideral ca fiind de 365 de zile, 6 ore, 9 minute și 12 secunde (deci cu o eroare de 2 secunde).

Thabit ibn Qurra a publicat o serie de observații privind Soarele.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Opera sa principală este Kitāb el Karstun ("Cartea despre balanța romană"), de la care a supraviețuit versiunea în manuscris sub titlul Liber Karastonis din secolul al XII-lea.

Posteritatea[modificare | modificare sursă]

Unul din marii săi succesori în domeniul științei este Al-Battani. De asemenea, fiul său, Sinan ibn Thabit, și nepotul său, Ibrahim ibn Sinan, au fost valoroși matematicieni ai spațiului islamic al acelei perioade.

Un crater lunar îi poartă numele latinizat: Thebit.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ A Short History of Astronomy 
  2. ^ Astăzi, orașul se află în Turcia.
  3. ^ Triburi din sud-vestul Arabiei, pe teritoriul actualului stat Yemen care aveau o religie păgână și la care aparținea și Thabit ibn Qurra.