Teodor Bucurescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Teodor Bucurescu

Teodor Bucurescu , deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Date personale
Născut27 aprilie 1885
Comuna Comloșul-Mare, județul Timiș-Torontal
Decedat17 august 1967
Sânnicolau-Mare, județul Timiș-Torontal
Naționalitate România
OcupațieProfesor

Teodor Bucurescu (n. 27 aprilie 1885, Comuna Comloșul-Mare, județul Timiș-Torontal și d. 17 august 1967, Sânnicolau-Mare, județul Timiș-Torontal) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. [1]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Teodor Bucurescu a fost membru în Marele Sfat Național de la Sibiu. Deputat în primul Parlament al României anii 1919/20 în Circumscripția Comloșul-Mare, a doua oră, deputat ales în județul Timiș, în anii 1926/27. Președinte al Societății de Educație Fizică „Șoimii României; președinte al Cooperativiei de Plasă „Economul" din Sănnicolaul-Mare, președinte al Despărțăntântului „Astra" din Sănnicolaul-Mare, deptuat sinodal al eparhiei ortodoxe române din Timișoara. Directorul școlilor primare din comuna Comlosul-Mare în anii 1910-1920. Profesor și Director al gimnaziului mixt din Sătuticolaul-Mare, în anii 1920-1941. A fost întemnițat de unguri la Seghedin în anul 1918, pentru că a luptat și muncit pentru Unitatea Neamului.[2]

Opera[modificare | modificare sursă]

A scris volumele „Noua Lumină" cu 110 pagini, apărut la Brașov în 1919, „Credința Mea", cu 256 pagini, apărut la Sânnicolaul-Mare 1923, „Eminescu în Banat" cu 174 pagini, apărut la Periam în 1928 și „Comoara din Sănnicolaul-Mare" cu 384 pagini, Timișoara, 1940. A editat ca director și proprietar gazeta săptămănală pentru popor „Primăvara" în anii 1921-1929 în 1200-2000 exemplare, iar „Calendarul Primăvara" în 5-15.000 exemplare și a înființat cea dintâi librărie românească în Sânnicolaul-Mare. [3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documennne la un sfert de veac de la Marea unire, Editura Academiei Române, 2005
  2. ^ Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documennne la un sfert de veac de la Marea unire, Editura Academiei Române, 2005, pp. 68-69
  3. ^ Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documennne la un sfert de veac de la Marea unire, Editura Academiei Române, 2005, pp. 68-69

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mircea Vaida-Voevod, Gelu Neamțu, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documennne la un sfert de veac de la Marea unire, Editura Academiei Române, 2005
  • Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003


Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Cluj-Napoca, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia