Temesvarer Zeitung

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Temesvarer Zeitung
Informații generale
Data fondării  Modificați la Wikidata
Limbălimba germană  Modificați la Wikidata
Prezență online
Ediții digitalizate de Biblioteca Națională a Austriei (1858-1861)

Temesvarer Zeitung a fost un ziar de limba germană care a apărut la Timișoara în perioada 15 ianuarie 1852 - 24 aprilie 1949.

Publicarea sa a fost inițiată de guvernatorul Voivodinei Sârbești și Banatului Timișan (Serbische Wojwodina und Temescher Banat) și ziarul apărea sub conducerea lui Andreas Blatt.[1] Primul proprietar al ziarului a fost poetul, scriitorul și jurnalistul Karl Nikolaus Hirschfeld.[2] La origine, ziarul avea și funcția de buletin oficial, o parte a cuprinsului fiind rezervată pentru anunțuri și știri oficiale, restul cuprindea corespondențe din străinătate și articole politice, economice și sociale. Deși a fost înființat ca organ al puterii Imperiului Austro-Ungar, ziarul a supraviețuit destrămării acestuia.[3]

Ziarul avea ca subtitlu Organ deutschen Denkens und deutschen Kulturgefühls (organ al gândirii germane și al sentimentului cultural german).[4]

Existase un ziar omonim, „Temeswarer Zeitung”, (înființat în 1784 de tipograful vienez Johann Thomas von Trattner[5]), dar acesta a avut o existență efemeră.[6]

În primii ani, la ziar au colaborat scriitorii Adolf Silberstein[7], Adolf Sternberg, care a și condus ziarul mai mult de un deceniu, și Armin Barát. Aceștia au publicat o serie de foiletoane, cronici teatrale, eseuri și versuri.[8]

Albert Strasser, care din 1867 era redactor-șef al Temesvarer Zeitung, a înființat în 1868 ziarul concurent Neue Temeswarer Zeitung (Noul ziar timișorean), al cărui redactor a fost până în 1883.[9] Neavând o difuzare supraregională, ziarul și-a încetat apariția în 1884.[10]

În 1869, în Temesvarer Zeitung, a apărut utopia Timișoara în anul 2069, semnată cu pseudonimul Dioscorides.[11] În această scriere science fiction, apărută în foileton în numerele 162, 164, 165, 169 și 180 ale ziarului, autorul – rămas necunoscut – își imaginează, într-o zi toridă de vară, cum va arăta orașul peste două secole, cu diverse utilități care la vremea sa erau doar vise.

În 1912, ziarul s-a unit cu Neue Temesvarer Zeitung, păstrând numele în subtitlu. La 1 octombrie 1912, Anton Lovas (care din 1911 era proprietarul ziarului Neue Temesvarer Zeitung[12]) a preluat redactarea ziarului. El a redactat ziarul în spirit liberal, astfel că sub conducerea sa Temesvarer Zeitung a devenit un ziar modern[13][14]. La 24 decembrie 1916, Anton Lovas a demisionat din postul de redactor șef (postul fiind preluat de Alexander Mangold), dar și în anii următori a continuat să contribuie activ la redactarea ziarului.

După primul Război Mondial, „Temeswarer Zeitung” a devenit un ziar cu tendințe liberale și cosmopolite.[2]

Între 1927 și 1940, editor-șef al ziarului a fost Josef Gassner.[15]

În ediția jubiliară a ziarului Temesvarer Zeitung, apărută la 25 decembrie 1930 cu ocazia sărbătoririi a 80 de ani de la prima ediție, s-a publicat și un mesaj de felicitare trimis din München de Thomas Mann. Scriitorul elogia munca de informare obiectivă a ziarului care „a mijlocit și a comentat ca organ de gândire și simțământ de cultură germană pe perioada a aproape trei generații istoria contemporană” și i-a transmis „urări cordiale pentru un viitor tot așa de fructuos și onorabil”.[16] În cele 48 de pagini ale acestui număr figurează și alte nume de seamă: Caius Brediceanu, Aurel Cosma, Sever Bocu, Coriolan Baltă, alături de Viktor Orendi Hommenau, Kaspar Muth, Josef Gabriel, Franz Xaver Kappus.[17]

După venirea la putere a lui Hitler, ziarul a relatat despre înființarea lagărelor de concentrare în Germania și despre prigoana rasială a regimului nazist. În perioada dictaturii fasciste și militare a lui Ion Antonescu, apariția ziarului a fost interzisă. A reînceput să apară în toamna anului 1944, transformându-se treptat într-un soi de ziar oficial al noii puteri comuniste, până în 1949, când și-a încetat definitiv apariția[2], la 24 aprilie.[18]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Banat's Historical Chronology fir the last Millenium - XIX Century
  2. ^ a b c Două cărți despre istoria României
  3. ^ „Banater Periodika bis 1918”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Literatur in der Temesvarer Zeitung 1918-1949
  5. ^ ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011, p 362
  6. ^ Dascăli, școli și cărți în Banat în secolul al XVIII-lea[nefuncțională]
  7. ^ Adolf Silberstein alias Ötvös: scriitor și jurnalist (1845–1899)
  8. ^ Klára Berzeviczy, László Jónácsik, Péter Lőkös; Mitteleuropäischer Kulturraum: Völker und religiöse Gruppen des Königreichs Ungarn in der deutschsprachigen Literatur und Presse (16.–19. Jahrhundert), Frank & Timme GmbH, 2015, p 185
  9. ^ Albert Strasser (*1831 -1833? Lissa, Böhmen, †1894 Temeswar)
  10. ^ Des Kaisers neue Kleider - Zur binnendeutschen Hermeneutik einer extraterritorialen banatdeutschen Literatur
  11. ^ „Despre H.G. WELLS, patronul nostru spiritual”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Seit hundert Jahren Philatelievereine in Temeschburg”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Literatur in der Temesvarer Zeitung 1918-1949
  14. ^ Regionalpresse Österreich-Ungarns und die urbane Kultur
  15. ^ Gassner, Josef - Journalist, Kulturpolitiker * 1899, 18.03. Lowrin † 1971, 26.09.
  16. ^ Thomas Mann – cel mai important prozator german al secolului XX
  17. ^ Presa comunității germane din România. 1919-1930, p. 267
  18. ^ „Banaterheide”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Krischan, Alexander: Die Temesvarer Zeitung als Banater Geschichtsquelle. 1852-1949 (Temesvarer Zeitung ca sursă de istorie a Banatului), Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks, München, 1969
  • Eduard Schneider, Literatur in der „Temesvarer Zeitung” 1918–1949 („Dokumentation”), IKGS Verlag, München, 2003; ISBN: 3-9808883-0-4
  • Jens-Peter Müller Noua apartenență statală a orașului Timișoara în oglinda ziarului „Temesvarer Zeitung“ 1919-1923 (Lucrare de masterat)