Tanganyika (teritoriu)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tanganyika
—  Mandat al Ligii Națiunilor din 20 iulie 1922 până la 18 aprilie 1946 și apoi teritoriu sub administrația ONU până la 9 decembrie 1961[1]  —
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
God Save the King/Queen
Localizare
Localizare
Localizare
CapitalăDar es Salaam
Limbăengleză
Guvernare
Formă de guvernareMonarhie constituțională
Monarh 
 - 1922–1936George al V-lea
 - 1936Edward VIII-lea
 - 1936–1952George VI-lea
 - 1952–1961Elisabeta a II-a
Guvernator 
 - 1922–1925Sir Horace Archer Byatt
 - 1925–1931Sir Donald Charles Cameron
 - 1931–1934Sir George Stewart Symes
 - 1934–1938Sir Harold MacMichael
 - 1938–1941Sir Mark Aitchison Young
 - 1958–1961Sir Richard Gordon Turnbull
Istorie
Epoca istoricăsecolul al XX-lea
Economie
MonedăȘiling est-african
În prezent parte din
 Tanzania
Teritoriile aflate sub mandatul Ligii Națiunilor în Orientul Mijlociu și Africa; nr. 11 reprezintă Tanganyika.

Tanganyika a fost un teritoriu administrat de Marea Britanie din 1916 până în 1961. Britanicii au administrat inițial acest teritoriu ca o forță de ocupație după ce Royal Navy și infanteria indiană britanică i-au alungat pe germani în 1916.[2] La 20 iulie 1922 administrația britanică a fost oficializată în Tanganyika prin mandatul Ligii Națiunilor. Începând din 1946 el a fost administrat de Marea Britanie ca un teritoriu încredințat de Organizația Națiunilor Unite.

Până la sfârșitul Primului Război Mondial, acest teritoriu a făcut parte din colonia germană Africa Orientală Germană. După izbucnirea războiului, britanicii au invadat Africa Orientală Germană, dar nu au fost capabili să învingă Armata Germană. Liderul armatelor germane din regiunea Marilor Lacuri Africane, Paul Emil von Lettow-Vorbeck, a capitulat abia când Imperiul German s-a prăbușit. După război Liga Națiunilor a oferit controlul acestei regiuni Marii Britanii care a denumit-o Tanganyika. Regatul Unit a stăpânit Tanganyika prin mandatul oferit de Liga Națiunilor până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, după care a fost stăpânită ca un teritoriu încredințat de Organizația Națiunilor Unite. În 1961 Tanganyika și-a câștigat independența față de Marea Britanie ca Tanganyika, un stat membru al Commonwealth-ului Britanic. A devenit republică un an mai târziu, dar a rămas în Comunitatea Națiunilor Britanice. Tanganyika face parte acum din statul modern Tanzania.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele "Tanganyika" este derivat din cuvintele swahili tanga („navigare”) și nyika („câmpie nelocuită”, „sălbăticie”). Ar putea, prin urmare, să fie înțeles ca o descriere a utilizării Lacului Tanganyika: „navigare în sălbăticie”.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe măsură ce exploratorii și coloniștii europeni pătrundeau tot mai adânc în interiorul continentului african pornind din Zanzibar, Tanganyika a ajuns să însemne teritoriul aflat în jurul lacului omonim. În 1885 Germania a declarat că intenționează să instituie în regiune un protectorat numit Africa Orientală Germană, sub conducerea lui Carl Peters. Atunci când sultanul din Zanzibar a obiectat, navele de război germane s-au deplasat în zonă și au amenințat să-i bombardeze palatul. Marea Britanie și Germania s-au înțeles să împartă continentul african în sfere de influență, iar sultanul a fost nevoit să consimtă. După reprimarea cu brutalitate a Rebeliunii Maji Maji în 1905 și reforma realizată sub conducerea lui Bernhard Dernburg în 1907, colonia a devenit un model de eficiență colonială și a determinat o loialitate extraordinară a populațiilor indigene în timpul Primului Război Mondial. Programul educațional german pentru băștinașii africani, ce a inclus școli elementare, secundare și profesionale, a fost deosebit de important, cu standarde nemaiîntâlnite în altă parte a Africii tropicale.[4][5]

După înfrângerea Germaniei în 1918 în Primul Război Mondial, Africa Orientală Germană a fost împărțită între puterile învingătoare în temeiul Tratatului de la Versailles. Rwanda și Burundi au fost atribuite Belgiei, micul Triunghi Kionga a fost atribuit Mozambicului Portughez, iar teritoriul din jurul lacului Tanganyika a fost plasat sub controlul britanicilor. „Tanganyika” a fost adoptat de către britanici ca nume al teritoriului administrat de ei din fosta Africă Orientală Germană.

În 1927 Tanganyika a aderat la Uniunea Vamală a Kenyei și Ugandei, precum și la Uniunea Poștală Est-Africană, ulterior Administrația Poștei și Telecomunicațiilor din Africa de Est. Cooperarea cu aceste țări s-a extins în mai multe moduri, ceea ce a dus la stabilirea Înaltei Comisii Est-Africane (1948-1961) și a Pieței Comune a Africii de Est (1961-1967), precursori ai Comunității Est-Africane. Țara a organizat primele alegeri în 1958 și 1959. În anul următor i-a fost acordat dreptul de auto-guvernare internă și s-au organizat noi alegeri. Ambele alegeri au fost câștigate de Uniunea Națională Africană Tanganyika, care a condus țara spre independență în decembrie 1961. În anul următor au avut loc alegeri prezidențiale, ce au fost câștigate de liderul TANU, Julius Nyerere.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ UK Government publication: "Mandated Territories" and "Trust Territories"
  2. ^ 7 Jul 1916 - Tanga occupied by Royal Navy and Indian Infantry - The Great War in Africa Association: Great War in East Africa – Chronology and articles
  3. ^ John Knouse: A Political World Gazetteer: Africa website accessed 1 May 2007.
  4. ^ East, John William. "The German Administration in East Africa: A Select Annotated Bibliography of the German Colonial Administration in Tanganyika, Rwanda and Burundi from 1884 to 1918." [London? 1989] 294 leaves. 1 reel of microfilm (negative.) Thesis submitted for the fellowship of the Library Association, London, November 1987."
  5. ^ Farwell, Byron. The Great War in Africa, 1914–1918. New York: W. W. Norton & Company. 1989. ISBN 0-393-30564-3

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Gordon-Brown, A., FRGS, (editor), The East Africa Year Book and Guide, London, 1954, 87pps, with maps.
  • Hill, J.F.R., and Moffett, J.P., Tanganyika – a Review of its Resources and their Development, published by the Government of Tanganyika, 1955, 924pps, with many maps.
  • Mwakikagile, Godfrey, Life in Tanganyika in The Fifties, New Africa Press, 2008, 428pps, with maps and photos.
  • Moffett, J.P., Handbook of Tanganyika, published by the Government of Tanganyika, 1958, 703pps, with maps.

Legături externe[modificare | modificare sursă]