Sari la conținut

Sveatoslav I al Kievului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sviatoslav I al Kievului)
Sviatoslav I al Kievului
Date personale
Născut942 d.Hr.[1] Modificați la Wikidata
Kiev, Rusia Kieveană Modificați la Wikidata
Decedat972 d.Hr. (30 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Dnieper Rapids⁠(d), RSS Ucraineană, URSS Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomucidere Modificați la Wikidata
PărințiIgor al Kievului
Olga din Kiev[1] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuPredslava[*][[Predslava (wife of Sviatoslav I, the Grand Prince of Kiev)|​]]
Malusha of Dereva[*][[Malusha of Dereva (Slavic princess and wife of Sviatoslav I of Kiev)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiIaropolk I al Kievului[3][4]
Oleg of the Drevlyans[*][[Oleg of the Drevlyans (Ruler of the Drevlyans)|​]]
Vladimir I al Kievului[5][6] Modificați la Wikidata
Religiereligia slavă[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteslava orientală veche Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluricneaz
Familie nobiliarădinastia Rurik
Prinț al Kievului[*] Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorIgor al Kievului
SuccesorIaropolk I al Kievului
Grand Prince of Novgorod[*][[Grand Prince of Novgorod |​]] Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorIgor al Kievului
SuccesorVladimir I al Kievului
Sveatoslav I al Kievului pe o monedă ucraineană

Sveatoslav I al Kievului (Sveatoslav Igorevici) a fost un cneaz al Rusiei Kievene, conducând între 945–972. Cronica vremurilor trecute îl consemnează ca fiind primul conducător al Rusiei Kievene cu nume slavon, toți cei de dinaintea sa (urmașii lui Ruric) având nume din limba nordică veche. Totuși unele surse nordice îl numesc Sveinald. Este tatăl lui Vladimir I al Kievului (Vladimir cel Mare).

La sfârșitul vieții, Sveatoslav și varegii săi au efectuat o expediție la sud de Dunăre ocupând Preslav (capitala Bulgariei) și o parte din Bulgaria la cererea împăratului Focas. Sveatoslav a înțeles să rămână stăpân în Bulgaria și a refuzat să se mai retragă. Ioan Tzimiskes, noul împărat bizantin, a pornit campania împotriva varegilor asediind cu succes Preslav si Durostorum. Sveatoslav este silit sa încheie pace și să se retragă peste Dunăre. Leon Diaconul menționează că varegii și-au strâns morții lor și i-au ars pe ruguri și au jertfit pentru ei, potrivit legilor lor, o mulțime de bărbați, femei și copii.[7]

Sveatoslav a părăsit inclusiv Micul Preslav (azi Nufăru lângă Tulcea) unde dorea să amplaseze noua lui reședința. Refugiat pe Nipru, în drum spre Kiev, este surprins de pecenegii care stăpâneau partea de sud a Niprului și executat în anul 972.

  1. ^ a b c „ЭСБЕ / Святослав Игоревич”, Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XXIX, 1900 (în rusă), Wikidata Q24495089 
  2. ^ А. Николаев, „РБС / Святослав Игоревич (великий князь Киевский)”, Russian Biographical Dictionary, Volume 18 (în rusă), Wikidata Q25876022 
  3. ^ „ЭСБЕ / Ярополк I Святославич”. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XLIа, 1904 (în rusă). XLIa. . Wikidata Q20674988. 
  4. ^ „РБС / Ярополк Святославович”. Russian Biographical Dictionary, Volume 25 (în rusă). 25. . Wikidata Q20674989. 
  5. ^ Andrey Ekzemplyarsky (). „Vladimir Sviatoslavici”. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume VIа, 1892 (în rusă). VIа. Wikidata Q20858649. 
  6. ^ „Vladimir Sveatoi”. Военная энциклопедия. Том 6, 1912 (în rusă). 6. . Wikidata Q25373735. 
  7. ^ Fontes Historiae Dacoromanae, vol. 2, Editura Academiei, București 1970, p.691