Sunnism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Universitatea și Moscheea Al-Azhar din Cairo , unul dintre cele mai imporatante centre ale islamului sunit .

Sunnismul (în arabă: سني sunii) este curentul religios majoritar al islamului (celălalt fiind șiismul) . Reprezintă 85% - 90% dintre musulmani.

Îndeosebi izvoarele folosite pentru scrierea dreptului musulman disting curentele islamului. Sunniții sunt de acord asupra patru izvoare de referință principale: Coranul (cartea revelată a profetului islamului Mahomed[1]). Apoi, pentru cazurile ne evocate în mod direct de Coran, sunniții utilizează cu prioritate faptele sale[2], apoi consensul jurisconsulților musulmani, apoi, în sfârșit, deducția juridică („Qiyas”) jurisconsultului, cu condiția ca ea să nu contrazică cele trei referințe precedente. Există și alte izvoare de referință potrivit școlilor sunnite.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul sunnit derivă din „sunna”[3], care reprezintă linia de conduită a profetului Mahomed. Faptele sale au deci valoare de lege.

Imamul[modificare | modificare sursă]

În sunnism nu există cler. Imamul nu este un preot, ci un membru al comunității musulmane care conduce rugăciunea: el este „cel care se așază în față pentru a conduce rugăciunea” și nu este neapărarat un teolog. În arabă, imamul însemnează „șef” sau „conducător”, iar în sunnism, este suficient ca șeful să fie musulman, înțelept, să cunoască stâlpii islamului și să fi învățat o mare parte din Coran pe de rost, pentru a fi în fruntea unei comunități, a unui stat. Muezzinul, cel care cheamă la rugăciune, nu este nici el preot.

Sărbători specifice[modificare | modificare sursă]

Ţări în care musulmanii reprezintă mai mult de 10% din totalul populaţiei. Cu verde suniţi, iar cu roşu şiiţi. În unele ţări, în care nu există date oficiale, e posibil ca şiiţii să fie subreprezentaţi.

Cele două sărbători sfinte autentice sunnite sunt:

  • Aid al-Ad'ha: sărbătoarea sacrificiului, celebrând sfârșitul hajj, pelerinajul la Mecca și în muntele Arafat, ca și viața și sacrificiul lui Ibrahim. Este sărbătorită la 10 a lunii dhou al Hijja
  • Aid al-Fitr: sărbătoarea încheierii postului, celebrând sfârșitul lunii ramadan. Are loc în prima zi a lunii (din calendarul lunar) șawwal, care urmează după ramadan.


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Messaoud Boudjenoun, Les Quatre Imâms: fondateurs des écoles sunnites, Paris : Universel, 2004. 264 p., 23 cm. (ISBN 2-911546-41-5).
  • Charles Saint-Prot, Islam, l'avenir de la Tradition entre révolution et occidentalisation, Paris: Le Rocher, 2008.
  • Madame Rachida Rostane, articolul „Les statuts coranique” publicat în revista «Convergence» année 2002 autour du discours islamo-chétien.
  • Josef W. Meri, Medieval Islamic Civilization: An Encyclopedia, 1 edition, (Routledge: 2005).
  • Hisham M. Ramadan, Understanding Islamic Law: From Classical to Contemporary, (AltaMira Press: 2006).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În limba arabă: Muhammad.
  2. ^ Ale profetului Muhammad
  3. ^ Sunna (ar.: سنة, pronunțat: suna „conduită”, în cazul de față, conduita profetului Muhammad) se constituie din spusele și faptele profetului Muhammad.