Cinci Stâlpi ai Islamului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Cei Cinci Stâlpi ai Islamului, sau cu alte cuvinte, obligațiile fundamentale ale oricărui musulman, sunt după cum urmează:

Mărturisirea de credință (ar.: aš-šahāda: tr. kelime-i șehadet)[modificare | modificare sursă]

Mărturia de credință în islam afirmă unicitatatea lui Dumnezeu și calitatea lui Muhammad de profet al Său: La ilaha illa Allah wa Muhammad rasulu Allah "Nu există [dumne]zeu în afară de Dumnezeu, iar Muhammad este trimisul lui Dumnezeu". Mărturisirea de credință este omniprezentă în viața musulmanului.

Rugăciunea (ar.: as-salāt; tr.: namaz )[modificare | modificare sursă]

Musulmanii se roagă de cinci ori pe zi. Fiecare rugăciune este săvârșită într-un moment important al zilei, moment al cărui nume îl poartă. Rugaciunea se efectuează în direcția Al-Ka'ba (Casa sfântă) aflată la Mecca. Pentru a se putea ruga, musulmanul trebuie să fie curat, atât el însuși, cât și hainele sale, iar locul unde își va face rugăciunea trebuie să fie de asemenea lipsit de orice impuritate. Religia islamică interzice rugăciunea la Muhammmed, la alți profeți sau îngeri. Musulmanul se roagă doar la Dumnezeu. În afară celor cinci rugăciuni obligatorii, musulmanul poate să facă și alte rugăciuni opționale.

Pelerinajul la Mecca (ar.: al-hajj; tr.: hac )[modificare | modificare sursă]

Orice musulman care are posibilitate financiară și o bună stare de sănătate este obligat să efectueze măcar o dată în viață pelerinajul ritual la Mecca, sau mai bine spus, la Al-Ka'ba, o construție aproape cubică , despre care tradiția islamică spune că a fost construită de Adam și reconstruită mai târziu de către Abraham (ar.: Ibrahim) împreună cu fiul său, Ismail.

Postul din luna Ramadan (ar.: as-sawm; tr: oruc )[modificare | modificare sursă]

Ramadan-ul, a noua lună din calendarul islamic, celebrează perioada în care profetul Muhammad a primit revelația coranică. Timp de aproximativ 30 de zile, musulmanii adulți trebuie să postească din zori până după apusul soarelui. Aceasta înseamnă abstinența de la mâncare, băutură, fumat și relatii sexuale în intervalul menționat. Călătorii, femeile gravide, femeile care alăptează și bolnavii pot amâna postul, urmând să-l țină ulterior. În acesată lună, considerată a iertării și a milei, musulmanii nu trebuie să mintă, să jignească, să blesteme. Religia islamică stabilește postul ca un mijloc de purificare, un exercițiu de autocontrol și o dovadă de credință.

Dania rituală (ar.: Az-zakāt; tr: zekat)[modificare | modificare sursă]

În limba arabă, cuvântul zakāt înseamnă „purificare”, „curățire”. Dania rituală, obligatorie, se cifrează la 2,5 % din valoarea veniturilor. Dania rituală are o destinație precisă, așa cumse menționează în Coran: "Milosteniile - din danie- sunt numai pentru săraci, pentru sărmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei ale căror inimi se adună -întru credință-, pentru slobozirea robilor, pentru cei îndatorați greu, pentru calea lui Dumnezeu și pentru călătorul aflat pe drum". Persoana care oferă trebuie să nu aștepte nimic în schimb și să nu urmărească laude din partea celorlalți pentru actele sale de caritate.

Legături externe[modificare | modificare sursă]