Sari la conținut

Stevie Ray Vaughan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stevie Ray Vaughan
Date personale
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
Dallas, Texas, SUA[5] Modificați la Wikidata
Decedat (35 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
East Troy⁠(d), Wisconsin, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatLaurel Land Memorial Park[*][[Laurel Land Memorial Park (cemetery in Dallas, Texas)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimoarte accidentală[*] (accident aviatic) Modificați la Wikidata
Frați și suroriJimmie Vaughan[*][[Jimmie Vaughan (American blues rock guitarist and singer)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiechitarist
cantautor
compozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
StudiiJustin F. Kimball High School[*][[Justin F. Kimball High School (public, secondary school in Dallas, Texas, United States)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalblues
Blues rock
Muzică funk
rock[1]  Modificați la Wikidata
Instrument(e)chitară[1]
voce[*][1]  Modificați la Wikidata
Case de discuriEpic Records  Modificați la Wikidata
PremiiPremiile Grammy  Modificați la Wikidata
Discografie
Listă completăStevie Ray Vaughan discography[*][[Stevie Ray Vaughan discography (Wikimedia artist discography)|​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Stephen Ray Vaughan (n. , Dallas, Texas, SUA – d. , East Troy⁠(d), Wisconsin, SUA) a fost un muzician, cântăreț, compozitor și producător muzical cunoscut în calitate de chitarist și lider al formației de blues rock Double Trouble⁠(d).[6] Acesta a fost implicat și în proiectele cântărețului David Bowie și multi-instrumentalistului Chente Vasquez (Chente Vasquez Experience). Deși cariera sa comercială a durat doar șapte ani, acesta este considerat un simbol al genului blues, unul dintre cei mai influenți muzicieni din istoria genului și unul dintre cei mai mari chitariști din toate timpurile.

Născut și crescut în Dallas, Texas, Vaughan a început să cânte la chitară la vârsta de șapte ani, influențat la început de fratele său mai mare, Jimmie Vaughan⁠(d). În 1972, a renunțat la cursurile liceale și s-a mutat în Austin unde a început să câștige fani datorită concertelor organizate în cluburile locale. Vaughan a înființat formația Double Trouble în 1978, fiind una dintre proiectele comunității muzicale din Austin⁠(d). La scurtă vreme, formația a devenit una dintre cele mai populare din Texas. Aceștia au interpretat în cadrul Festivalului de Jazz din Montreux⁠(d) în 1982 unde David Bowie, prezent la concert, a deci să-i contacteze pentru o colaborare. Formația a interpretat alături de Bowie pe albumul său Let's Dance⁠(d) din 1983[7] înainte să fie descoperiți de John Hammond⁠(d) care a convins casa de discuri Epic Records să încheie un contract cu Vaughan și formația sa.[8] Câteva luni mai târziu, obțin un succes major odată cu lansarea albumul de debut Texas Flood⁠(d).[9][10] Prin intermediul unor apariții în emisiuni de televiziune și numeroase concerte, Vaughan devine un simbol al renașterii genului blues din anii 1980. Interpretând cu chitara la spate sau cu dinții în stilul lui Jimi Hendrix, a devenit superstar⁠(d) în Europa și a deschis calea altor artiști precum Robert Cray⁠(d), Jeff Healey⁠(d), Robben Ford⁠(d) și Walter Trout⁠(d).

Vaughan s-a luptat cu dependența de droguri și alcool aproape întreaga viață,[11][12][13] iar mai târziu s-a confruntat cu presiunea celebrității și problemele din căsătoria cu Lenora „Lenny” Bailey. După reabilitare, a început să participe din nou la turnee alături de Double Trouble în noiembrie 1986. Al patrulea și ultimul său album de studio In Step⁠(d) a ajuns pe locul 33 în Statele Unite în 1989, fiind unul dintre cele mai celebrate și reușite albume.[14] Acesta conținea singurul său hit care a ajuns pe locul I, „Crossfire”.[15] A devenit unul dintre cei mai solicitați interpreți de blues și a susținut concerte pe Madison Square Garden (1989) și în cadrul Beale Street Music Festival⁠(d) (1990).

Pe 27 august 1990, Vaughan și alte patru persoane și-au pierdut viața după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbușit⁠(d) în East Troy⁠(d), Wisconsin la scurtă vreme după un concert alături de Double Trouble în cadrul Alpine Valley Music Theatre⁠(d). O anchetă a stabilit că accidentul a avut loc din cauza unei erori de pilotaj, iar familia lui Vaughan a intentat un proces pentru moarte prin neglijență⁠(d) companiei Omniflight Helicopters. Discografia de succes a lui Vaughan a fost relansată după moartea sa și peste 15 milioane de albume au fost vândute doar în Statele Unite. În 2003, David Fricke⁠(d) de la revista Rolling Stone l-a clasat pe locul al 7-lea în topul celor mai mari chitariști ai tuturor timpurilor. Vaughan a fost introdus postum în Rock and Roll Hall of Fame în 2015 alături de colegii din formația Double Trouble: Chris Layton⁠(d), Tommy Shannon⁠(d) și Reese Wynans⁠(d).

  1. ^ a b c Montreux Jazz Festival Database[*][[Montreux Jazz Festival Database |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ a b Stevie Ray Vaughan, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b Stevie Ray Vaughan, Find a Grave, accesat în  
  5. ^ „Stevie Ray Vaughan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ Patoski & Crawford 1993, p. 111
  7. ^ Patoski & Crawford 1993, p. 150
  8. ^ Patoski & Crawford 1993, pp. 157–158
  9. ^ Hopkins 2011, p. 21.
  10. ^ „Texas Flood – Stevie Ray Vaughan: Review by Stephen Thomas Erlewine”. AllMusic.com. Accesat în . 
  11. ^ Patoski & Crawford 1993, p. 201; Hopkins 2010, p. 62
  12. ^ Hopkins 2011, p. 146
  13. ^ Patoski & Crawford 1993, p. 201
  14. ^ „Billboard chart history”. Billboard. Arhivat din original în . Accesat în . 
  15. ^ Aledort 2000, p. 158.
  • Aledort, Andy (August 2000). "Stevie Ray Vaughan: The Guitar World Tribute". Guitar World.
  • Hopkins, Craig (October 18, 2011). Stevie Ray Vaughan – Day by Day, Night After Night: His Final Years, 1983–1990. Backbeat Books. ISBN 978-1-61774-022-0.
  • Patoski, Joe Nick; Crawford, Bill (1993). Stevie Ray Vaughan: Caught in the Crossfire. Little, Brown and Company. ISBN 978-0-316-16069-8.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]