Stephen Cole Kleene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Stephen Cole Kleene
Kleene.jpg
Stephen Cole Kleene
Date personale
Nume la naștereStephen Cole Kleene Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Hartford, Connecticut, SUA[6][7] Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani)[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Madison, Wisconsin, SUA[8] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
informatician
filozof
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuinformatică teoretică[*]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversity of Wisconsin–Madison  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Princeton
Amherst College  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]
Academia Americană de Arte și Științe[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratAlonzo Church[1]  Modificați la Wikidata
DoctoranziYiannis N. Moschovakis[*]
Robert Lee Constable[*]
Joan Moschovakis[*]  Modificați la Wikidata
PremiiBursă Guggenheim[*]
Medalia Națională pentru Știință a Statelor Unite[*] ()
Leroy P. Steele Prize[*] (Modificați la Wikidata

Stephen Cole Kleene (pronunțat /ˈkln/ ; n. ,[2][3][4][5] Hartford, Connecticut, SUA[6][7] – d. ,[2][3][4][5] Madison, Wisconsin, SUA[8]) a fost un matematician american, elev al lui Alonzo Church, cunoscut, împreună cu Alan Turing, Emil Leon Post⁠(d) și alții, ca fondator al ramurii logicii matematice care poartă numele teoria calculabilității, care ulterior a stat la baza informaticii teoretice. Opera lui Kleene a reprezentat fundamentul studiului chestiunii care funcții sunt calculabile⁠(d). După el sunt denumite mai multe concepte matematice: ierarhia Kleene⁠(d), algebră Kleene⁠(d), Kleene star (închiderea Kleene), teorema de recursie Kleene⁠(d) și teorema Kleene a punctului fix⁠(d). El a inventat expresiile regulate, și a avut contribuții semnificative la bazele intuiționismului matematic⁠(d).

Deși numele lui de familie este frecvent pronunțat /ˈkln/ sau /ˈkln/ , Kleene însuși își pronunța numele /ˈkln/ .[9] Fiul său, Ken Kleene, scria: „din câte știu, această pronunție este incorectă în toate limbile cunoscute. Cred că această pronunție nouă fost inventată de tatăl meu.” [10]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Kleene și-a obținut diploma de licență la Amherst College, în 1930. Apoi a obținut un doctorat în matematică la Universitatea Princeton în anul 1934. Teza, intitulată O teorie a numerelor întregi pozitive în logica formală, a fost elaborată sub supravegherea lui Alonzo Church. În 1930, el a efectuat lucrări importante în calculul lambda⁠(d) al lui Church. În 1935, s-a alăturat catedrei de matematică de la Universitatea din Wisconsin–Madison, unde și-a petrecut aproape toată cariera. După doi ani ca instructor, a fost numit profesor asistent în 1937.

În timp ce era profesor vizitator la Institute for Advanced Study de la Princeton, în 1939-40, el a pus bazele teoriei recursivității, domeniu a cărei cercetări avea să-i capteze interesul toată viața. În 1941, el a revenit la Amherst College, unde a petrecut un an ca profesor de matematică.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Kleene a fost locotenent-comandor în Marina Statelor Unite. El a fost instructor de navigație la U. S. Naval Reserve Midshipmen School din New York, și apoi director de proiect la Naval Research Laboratory din Washington, D.C.

În 1946, Kleene a revenit în Wisconsin, devenind profesor titular în 1948 și profesor de matematică Cyrus C. MacDuffee în 1964. El a fost președinte al Catedrei de Matematică și Informatică, 1962-63, și decanul al Facultății de Litere și Științe din 1969 până în 1974. El a primit acestă din urmă numire în ciuda considerabilei agitații studențești din acea vreme, cauzată de Războiul din Vietnam. S-a pensionat de la Universitatea din Wisconsin în 1979. În 1999, biblioteca de matematică de la Universitatea din Wisconsin a fost botezată în onoarea lui.[11]

Activitatea de predare a lui Kleene din Wisconsin a condus la elaborarea a trei texte de logica matematică, Kleene (1952, 1967) și Kleene și Vesley (1965), adesea citate și încă reeditate. Kleene (1952) a scris demonstrații alternative la teoremele de incompletitudine ale lui Gödel⁠(d), demonstrații care le-au consolidat acestora statutul canonic și le-au făcut mai ușor de predat și de înțeles. Kleene și Vesley (1965) este un manual clasic de introducere în logica intuiționistă⁠(d) și matematică⁠(d) în Statele Unite.

Kleene a fost președinte al Association for Symbolic Logic, 1956-58, și al Uniunii Internaționale de Istoria și Filosofia Științei,[12] 1961. În 1990, el a fost distins cu Medalia Națională de Știință⁠(d).

Kleene și soția lui, Nancy Elliott, au avut patru copii. El a fost devotat toată viața fermei din Maine a familiei. Alpinist pasionat, avea un interes puternic pentru natură și mediu⁠(d), și a activat în folosul mai multor mișcări pentru conservarea mediului⁠(d).

Publicații importante[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  • ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  • ^ a b c d Stephen Cole Kleene, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  • ^ a b c d Stephen Cole Kleene, SNAC, accesat în  
  • ^ a b c d Stephen Cole Kleene, Muzeul Solomon R. Guggenheim, accesat în  
  • ^ a b „Stephen Cole Kleene”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  • ^ a b Клини Стивен Коул, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  • ^ a b „Stephen Cole Kleene”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  • ^ Pace, Eric (). „Stephen C. Kleene Is Dead at 85; Was Leader in Computer Science”. The New York Times. 
  • ^ În articolul „Stephen Kleene” la Dicționarul Online Gratuit de Calculatoare.
  • ^ „About S.C. Kleene”. University of Wisconsin—Madison Libraries. Accesat în . 
  • ^ IUHPS-ul; de asemenea, cunoscut sub numele de "Uniunea Internațională de Istoria și Filosofia Științei".
  • ^ „WorldCat: editions for 'Introduction to metamathematics.'. Accesat în . 
  • ^ Bishop, Errett (). „Review: The foundations of intuitionistic mathematics, by Stephen Cole Kleene and Richard Eugene Vesley”. Bull. Amer. Math. Soc. 71 (6): 850–852. doi:10.1090/s0002-9904-1965-11412-4.  Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (ajutor)