Sari la conținut

Logică matematică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Logica matematică este un subdomeniu al matematicii. Este de obicei divizată în următoarele subdomenii: teoria modelelor, teoria demonstrației, teoria mulțimilor și teoria recursivității. Cercetarea din domeniul logicii matematice a contribuit la, și a fost motivată de, studiul fundamentelor matematicii, dar logica matematică conține, de asemenea, și probleme ce aparțin matematicii pure, care nu sunt legate direct de fundamentele matematicii.

O temă unificatoare în logica matematică este studiul puterii expresive a logicii formale și a sistemelor de demonstrație.

Denumirile anterioare ale logicii matematice au fost cele de logică simbolică (opusă logicii filosofice) și metamatematică. Primul termen este încă folosit (ca în Association for Symbolic Logic⁠(en)[traduceți]), dar ultimul termen este folosit azi pentru a desemna anumite aspecte ale teoriei demonstrației.

George Boole este creatorul logicii simbolice moderne. In 1847 a subliniat izomorfismul diverselor tipuri de raționamente.[1]

  1. ^ Nicolae N. Mihăileanu, Istoria matematicii, vol 2, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 p. 477