Stema Sibiului
Stema Sibiului este atestată din secolul al XIII-lea. Aceasta se compune dintr-un scut antic cu smalțul câmpului roșu. În acest câmp se află două spade încrucișate cu vârful spre talpa scutului, de argint, cu mănunchiuri de aur, care susțin prin garda lor o coroană foliată deschisă, de aur. Spadele străpung împletit o trinchetă foliată cu foi de nufăr, cu vârful spre talpa scutului, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, de argint.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Inițial stema Sibiului a fost identică stemei scaunului Sibiului, constând în două spade încrucișate. În secolul al XIV-lea a fost adăugat triunghiul foliat cu frunze de nufăr.
Stema Sibiului a fost utilizată și drept stema Transilvaniei într-un sigiliu din 1550.
Semnificație[modificare | modificare sursă]
- Spadele încrucișate cu vârful în jos semnifică, potrivit uzanței medievale, luarea în posesie a pământului, voința cetățenilor de a apăra municipiul și drepturile lor civice.
- Coroana foliată, numită în heraldica transilvăneană "corona regia", semnifică statutul de oraș liber regal, aflat pe fundus regius („Pământul crăiesc”).
- Smalțul roșu al scutului simbolizează autonomia locală constituțională.
- Trincheta foliată, semn al unității treimii, semnifică solidaritatea civică.
- Stema ca întreg simbolizează comunitatea sibienilor, iar aurul semnifică aspirația locuitorilor spre prosperitate.
- Coroana murală cu șapte turnuri indică rangul de municipiu reședință de județ.
Recepție[modificare | modificare sursă]
Stema Academiei Trupelor de Uscat din Sibiu a preluat în câmpul al treilea vechea stemă a Sibiului.[1]
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
-
Danga pentru vitele Sibiului din 1826 -
Stema de pe Podul Minciunilor din Sibiu (1859) -
Stema Sibiului în perioada interbelică -
Stema Sibiului în perioada comunistă -
Mozaic din Klagenfurt, dedicat orașului înfrățit Sibiu -
Capac de canal (2007)
